Uniunea Europeană a anunțat miercuri că va contribui la finanțarea și accelerarea dezvoltării proiectelor de producere a elementelor din pământuri rare și a altor materii prime critice pentru a-și reduce dependența de China, informează AFP.

'Astăzi, Europa răspunde noii situații geopolitice globale și își afirmă independența în ceea ce privește materiile prime critice', a declarat vicepreședintele Comisiei Stephane Sejourne, la prezentarea noului plan de acțiune.

În următoarele 12 luni, Comisia Europeană va mobiliza aproape trei miliarde de euro pentru a finanța proiecte strategice în extracția, rafinarea și reciclarea acestor minerale și metale, care sunt esențiale pentru numeroase sectoare, atât în Europa, cât și în țările partenere.

Pentru a realiza acest lucru, Comisia va mobiliza fonduri din programele europene și de la Banca Europeană de Investiții. În plus, va crea un Centru European pentru Materii Prime Critice la începutul anului 2026.

'Acesta va avea trei misiuni principale: să monitorizeze și să evalueze nevoile, să facă achiziții la comun, în numele statelor membre, dar și să depoziteze și să livreze în funcție de nevoile companiilor', a explicat Sejourne.

O altă acțiune concretă - Bruxelles-ul dorește să restricționeze exporturile de fier vechi și deșeuri de magneți permanenți (care sunt fabricați din pământuri rare și utilizați în numeroase aplicații industriale) la începutul anului viitor, pentru a promova reciclarea acestora în Europa. UE analizează, de asemenea, restricții mai specifice privind exporturile de deșeuri de aluminiu și ar putea face același lucru și pentru cupru.

Pământurile rare au devenit esențiale pentru sectoare întregi ale economiei, în special industria auto, energia regenerabilă, tehnologiile digitale și apărarea. Acestea sunt utilizate pentru fabricarea de magneți puternici, catalizatori și componente electronice.

China, care deține majoritatea rezervelor mondiale de pământuri rare, domină nu numai mineritul, ci a dezvoltat și un cvasi-monopol asupra rafinăriilor. Gigantul asiatic exercită un control similar asupra anumitor metale strategice, cum ar fi galiul, utilizat în fabricarea de semiconductori.

Acum doi ani, Europa a adoptat o legislație menită să-i asigure aprovizionarea cu materii prime critice. În prezent, UE se află într-o situație tensionată cu China, care anul acesta a intensificat restricțiile asupra exporturilor sale de pământuri rare, și cu SUA, sub Donald Trump, care negociază acorduri bilaterale pe toate părțile pentru a-și asigura aprovizionarea proprie.

Tot miercuri, comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a prezentat o actualizare a doctrinei UE privind 'securitatea economică', inclusiv măsuri care vizează consolidarea autonomiei Europei.

'În întreaga lume, comerțul este folosit ca o armă, lanțurile de aprovizionare sunt sub presiune, iar dependențele economice se transformă în presiune politică, acest lucru afectând zilnic afacerile noastre și competitivitatea lor', a declarat Sefcovic.

Doctrina existentă, prima de acest fel, este de fapt destul de recentă: datează din 2023 și urmărește să tragă învățăminte din pandemia de Covid-19 și apoi din războiul din Ucraina, două crize care au ilustrat fragilitatea extremă a lanțurilor de aprovizionare europene. Cu toate acestea, tensiunile geopolitice și comerciale, precum războiul tarifar cu Statele Unite sub Donald Trump, au determinat Bruxelles-ul să reexamineze dosarul.

Doctrina actualizată vizează flexibilizarea și modernizarea utilizării principalelor instrumente aflate deja la dispoziția Bruxelles-ului: controale asupra investițiilor străine directe, restricții la exportul anumitor bunuri, diversificarea țărilor furnizoare și completarea acestora, acolo unde este necesar.

'Vom utiliza mai strategic și deliberat instrumentele noastre existente, vom dezvolta altele, dacă este necesar, și vom îmbunătăți colectarea noastră de informații economice', a subliniat Sefcovic. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)