Alimentate de conflictele din Ucraina și Gaza, vânzările celor mai mari 100 de producători de arme din lume au atins un nou record în 2024, în ciuda problemelor de producție care au afectat livrările, potrivit unui raport publicat luni de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), informează AFP.

Conform acestui document, vânzările combinate ale acestor 100 de firme s-au ridicat anul trecut la nivelul record de 679 de miliarde de dolari (586 de miliarde de euro), în creștere cu 5,9% față de 2023. În ultimul deceniu, între 2015 și 2024, veniturile celor mai mari 100 de furnizori au crescut cu 26%.

'Anul trecut, veniturile globale ale furnizorilor de arme au atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată de SIPRI, deoarece producătorii au profitat de cererea puternică', a declarat Lorenzo Scarazzato, de la Programul de cheltuieli militare și producție de arme din cadrul Institutului, într-un comunicat.

Jade Guiberteau Ricard, de la același Program, a explicat pentru AFP că 'acest lucru se datorează în principal Europei', deși 'toate regiunile au înregistrat creșteri, cu excepția Asiei și Oceaniei'. Potrivit acesteia, creșterea cererii în Europa este legată de războiul din Ucraina și 'de percepția amenințării rusești de către statele europene'. Această tendință are legătură cu nevoile proprii ale Ucrainei, cât și cu nevoile țărilor care i-au trimis echipamente și trebuie să își refacă stocurile. În mai multe țări europene, 'am văzut numeroase planuri de modernizare în desfășurare care vor reprezenta o nouă sursă de cerere', a adăugat Guiberteau Ricard.

39 dintre primii 100 de furnizori de arme sunt americani, inclusiv primii trei: Lockheed Martin, RTX (fosta Raytheon Technologies) și Northrop Grumman. Per total, producătorii americani au înregistrat o creștere combinată a veniturilor de 3,8%, până la 334 de miliarde de dolari (288 de miliarde de euro), reprezentând aproape jumătate din totalul global.

În Europa, veniturile combinate ale celor mai mari 26 de companii de armament au crescut cu 13%, ajungând la 151 de miliarde de dolari. Producătorul ceh Czechoslovak Group, care a beneficiat de Inițiativa cehă privind munițiile și care furnizează obuze de artilerie Ucrainei, a înregistrat o creștere a veniturilor cu 193% - cea mai mare creștere procentuală - până la 3,6 miliarde de dolari.

Însă producătorii europeni de armament se confruntă și cu dificultăți în a satisface cererea crescută, având o aprovizionare cu materiale mai dificilă. De exemplu, companiile franceze Airbus și Safran, care înainte de 2022 își procurau jumătate din necesarul de titan din Rusia, au fost nevoite să găsească noi furnizori. În plus, restricțiile la exportul de minerale critice impuse de China au determinat companii - precum Thales în Franța și Rheinmetall în Germania - să suporte costuri mai mari legate de restructurarea lanțurilor lor de aprovizionare.

Doi producători ruși de armament se numără, de asemenea, printre primii 100 de furnizori. Veniturile combinate ale Rostec și United Shipbuilding Corporation au crescut cu 23%, ajungând la 31,2 miliarde de dolari, în ciuda lipsei de componente din cauza sancțiunilor internaționale, deoarece cererea internă a compensat din plin pentru scăderea exporturilor. Industria rusă de armament are probleme în a găsi suficientă forță de muncă calificată 'pentru a susține ratele de producție proiectate necesare pentru atingerea obiectivelor de război ale Rusiei', notează raportul.

La nivel global, regiunea Asia și Oceania a fost singura care a înregistrat o scădere a veniturilor totale ale celor 23 de companii de armament cu sediul acolo, cu 1,2%, până la 130 de miliarde de dolari. Potrivit SIPRI, situația din Asia nu este uniformă: companiile chineze au vândut mai puține arme, în timp ce producătorii japonezi și sud-coreeni au înregistrat o creștere a veniturilor, stimulată de cererea europeană.

Nouă dintre primele 100 de companii de armament au sediul în Orientul Mijlociu, cu venituri combinate de 31 de miliarde de dolari. Trei dintre ele sunt israeliene și reprezintă mai mult de jumătate din această sumă (+16%, până la 16,2 miliarde de dolari). AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)