Comisia Europeană a adoptat miercuri un pachet cuprinzător privind transporturile, care va accelera implementarea rețelei feroviare de mare viteză a Europei și va stimula investițiile în combustibilii din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru sectorul aviației și cel naval, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Competitivitatea și durabilitatea sunt principiile directoare ale acestui pachet, care urmărește să facă sistemul de transport al UE mai eficient, mai interconectat, mai accesibil, mai curat și mai rezilient. Măsurile prezentate miercuri acoperă două domenii-cheie - transportul feroviar, în care Europa este deja lider în ceea ce privește durabilitatea, și combustibilii, în care Europa trebuie să accelereze acum investițiile pentru tranziția sa energetică, apreciază Executivul comunitar.

Noul Plan de acțiune pentru căile ferate de mare viteză stabilește măsurile necesare pentru a crea o rețea europeană mai rapidă, mai interoperabilă și mai bine conectată până în 2040. Scopul său este de a reduce timpul de călătorie și de a face din transportul feroviar o alternativă mai atractivă la transportul aerian pe distanțe scurte, sporind astfel numărul de pasageri și stimulând economiile regionale și turismul.

Bazându-se pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), planul prevede conectarea nodurilor majore la viteze de cel puțin 200 km/h. Pasagerii vor putea călători de la Berlin la Copenhaga în patru ore în loc de șapte în prezent și de la Sofia la Atena în șase ore în loc de 13 ore și 40 de minute în prezent. Noile legături transfrontaliere vor permite, de asemenea, călătorii mai rapide și mai simple, cum ar fi Paris-Lisabona via Madrid și o conectivitate îmbunătățită între capitalele baltice.

Pentru a realiza această viziune, Comisia propune patru direcții principale de acțiune: eliminarea blocajelor transfrontaliere prin termene obligatorii care urmează să fie stabilite până în 2027 și identificarea opțiunilor pentru viteze mai mari, inclusiv peste 250 km/h atunci când acest lucru este viabil din punct de vedere economic. Va fi elaborată o strategie de finanțare coordonate, inclusiv a unui dialog strategic cu statele membre, cu industria și cu finanțatorii, care să conducă la un acord feroviar de mare viteză pentru a mobiliza investițiile necesare.

În plus, vor fi îmbunătățite condițiile pentru ca industria feroviară și operatorii feroviari să investească, să dezvolte soluții inovatoare și să funcționeze în mod competitiv, inclusiv printr-un mediu de reglementare mai atractiv, prin consolidarea sistemelor transfrontaliere de emitere a biletelor și de rezervare, prin sprijinirea unei piețe la mâna a doua pentru materialul rulant, prin accelerarea implementării sistemelor digitale de gestionare ale UE și prin promovarea cercetării și a amplificării, a dezvoltării și a cooperării în materie de soluții scalabile.

De asemenea, va fi consolidată guvernanța la nivelul UE, solicitând administratorilor de infrastructură să se coordoneze în ceea ce privește capacitatea pentru serviciile transfrontaliere pe distanțe lungi și facilitând standardizarea și autorizarea.

Dincolo de perioadele de călătorie mai scurte, planul va reduce congestionarea și va elibera capacitatea pe liniile convenționale, facilitând trenurile de noapte, transportul de mărfuri și mobilitatea militară, consolidând în același timp competitivitatea Europei în domeniul turismului și al industriei.

Cea de a doua inițiativă adoptată miercuri - Planul de investiții în transportul durabil (STIP) - stabilește o abordare comună pentru stimularea investițiilor în combustibilii din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, concentrându-se asupra aviației și a transportului naval.

Pentru a îndeplini obiectivele RefuelEU în domeniul aviației și FuelEU în domeniul maritim, până în 2035 vor fi necesare aproximativ 20 de milioane de tone de combustibili durabili (biocombustibili și e-combustibili). Realizarea acestui obiectiv va necesita investiții estimate la 100 de miliarde euro.

STIP transmite investitorilor un semnal clar că obiectivele Europei rămân în vigoare și că Comisia va sprijini tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Prin accelerarea producției interne de combustibili biologici și nebiologici, Europa își poate reduce dependența de combustibilii fosili importați, poate spori competitivitatea industriilor sale și poate conduce tranziția către o energie curată la nivel mondial.

Potrivit sursei citate, printre principalele măsuri de investiții care vizează mobilizarea a cel puțin 2,9 miliarde euro prin intermediul instrumentelor UE până în 2027 se numără cel puțin două miliarde euro pentru combustibili alternativi durabili în cadrul InvestEU, 300 de milioane euro prin intermediul Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a sprijini combustibilii pe bază de hidrogen pentru aviație și transportul maritim, 446 de milioane euro pentru proiecte privind combustibilii de aviație sintetici și combustibilii maritimi în cadrul Fondului pentru inovare și 133,5 milioane euro în cercetare și inovare legate de combustibili în cadrul programului Orizont Europa.

Pe lângă aceste măsuri, Comisia, împreună cu statele membre, se pregătește să lanseze un proiect-pilot alCoaliției eSAF Early Movers până la sfârșitul anului 2025, cu scopul de a mobiliza cel puțin 500 de milioane euro pentru proiecte privind combustibilii de aviație sintetici. Executivul comunitar va depune, de asemenea, eforturi pentru a consolida condițiile favorabile pentru investițiile de piață în vederea reducerii deficitului de investiții.

Pe termen mediu, Comisia va depune eforturi în vederea instituirii unui mecanism de conectare a producătorilor și cumpărătorilor de combustibili, oferind certitudine în ceea ce privește veniturile și reducând riscul de investiții. Planul va consolida, de asemenea, parteneriatele internaționale pentru a extinde producția mondială de combustibili și pentru a atrage importuri care îndeplinesc criteriile de durabilitate ale UE, asigurând în același timp o concurență loială pentru producătorii și utilizatorii din UE. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)