Perspectivele extrem de incerte fac reformele fiscale mai importante ca oricând, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) cere atât economiilor avansate, cât și țărilor în curs de dezvoltare să-și reducă nivelul datoriilor, deficitele, și să-și consolideze rezervele de capital, a afirmat miercuri directorul departamentului Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, transmite Reuters.

În cel mai recent Monitor Fiscal, FMI atrage atenția că țările bogate au deja un nivel al datoriei publice de peste 100% din PIB, sau ar urma să depășească acest nivel, inclusiv Statele Unite, Canada, China, Franța, Italia, Japonia și Marea Britanie.

Până în 2029, datoria publică globală ar urma să depășească 100% din PIB, ajungând la cel mai ridicat nivel începând din 1948 și continuând tendința ascendentă, a apreciat FMI, cerând statelor să-și consolideze rezervele de capital pentru a se proteja contra riscurilor economice.

Oficialul FMI a explicat că până la finalul deceniului nivelul datoriei publice globale ar putea ajunge la 123% din PIB, ''în cazul unui scenariu advers, dar plauzibil'', aproape de nivelul record de 132% din PIB de după Al Doilea Război Mondial.

''Din punctul nostru de vedere, cea mai îngrijorătoare situație ar fi cea în care ar exista turbulențe financiare'', a declarat într-un interviu Vitor Gaspar, citând raportul de marți al FMI în care se arăta că piețele financiare se obișnuiesc prea mult cu riscurile, cum ar fi războaiele comerciale, tensiunile geopolitice și deficitele guvernamentale extinse care, combinate cu activele deja supraevaluate, sporesc șansele unei corecții ''dezordonate'' a piețelor.

Aceste evoluții ar putea duce la o spirală descendentă fiscal-financiară, similară cu cea apărută în timpul crizei datoriilor suverane din Europa, care a început în 2010, a declarat Gaspar.

''Existând riscuri semnificative la orizont, este important să fim pregătiți, iar pregătirile necesită rezerve de capital, care să permită autorităților să răspundă șocurilor severe, în eventualitatea unei crize financiare. Cercetările FMI arată că țările cu mai mult spațiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieței muncii și economiei, în eventualitatea unor șocuri severe, combinate cu o criză financiară'', a afirmat Gaspar.

Împrumuturile sunt acum mult mai costisitoare decât în perioada dintre criza financiară globală din 2008 și pandemia care a început în 2020. Majorarea dobânzilor pune presiune pe bugete, într-un moment în care necesitățile sunt ridicate, pe fondul tensiunilor geopolitice, a fenomenelor meteo extreme și a îmbătrânirii populației, susține oficialul FMI.

Acesta a adăugat: ''Deși recunoaștem că ecuația fiscală este greu de introdus de politicieni, acum este momentul să ne pregătim, sunt necesare măsuri țintite pentru cheltuieli alocate în domeniul educației și infrastructurii, care să majoreze PIB-ul''.

Alocând doar un punct procentual din PIB față de nivelul actual al cheltuieli către educație și alte investiții în capital uman, s-ar putea majora PIB-ul cu mai mult de 3% până în 2050 în economiile avansate, și aproape dublu în țările emergente și în curs de dezvoltare, conform FMI.
AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)