Kazahstan încearcă să își diversifice rutele de export de petrol. în condițiile în care și-a propus să majoreze exporturile de petrol până la 70,5 milioane de tone în acest an, Italia, Țările de Jos, Franța, România, Grecia și China fiind printre principalii cumpărători, arată o analiză a publicației The Astana Times.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Energiei, Kazahstan a produs 87,7 milioane de tone de țiței în 2024, din care 68,6 milioane de tone au fost exportate. Conducta CPC a rămas ruta dominantă, transportând 54,9 milioane de tone sau 80% din volumul exporturilor de petrol ale Kazahstanului. Alte rute au inclus conducta Atyrau-Samara, cu 8,8 milioane de tone, linia Atasu-Alashankou către China, transportând 1,2 milioane de tone, în tip ce transporturile prin portul Aktau s-au ridicat la 3,6 milioane de tone și transport feroviar la aproximativ 50.000 de tone.

Potrivit publicației menționate, dependența puternică a Kazahstanului de oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de țiței din lume, care aduce petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră, subliniază vulnerabilitatea țării și urgența asigurării unor rute alternative.

Printre opțiunile de diversificare analizate de autoritățile de la Astana se numără extinderea rutei transcaspice. Kazahstan a promovat această rută, care implică trimiterea de țiței peste Marea Caspică și prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care ajunge la Marea Mediterană și ocolește Marea Neagră, pentru livrarea pe piața europeană. Anul trecut, prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) au fost transportate 1,4 milioane de tone de petrol din Kazahstan, cu planuri de creștere a volumelor la 1,7 milioane de tone în 2025. Ambiția pe termen lung este de a crește transporturile la până la 20 de milioane de tone anual.

Pentru a spori capacitatea conductei CPC, Ministerul kazah al Energiei și KazMunayGas au înființat un grup de lucru comun cu Chevron, ExxonMobil, Shell, Eni, Total, CNPC și Inpex pentru a evalua modernizările infrastructurii pe termen lung.

'Propunerile includ construcția conductei Eskene-Kuryk/Aktau, o potențială conductă submarină prin Marea Caspică până la Azerbaidjan și noi terminale și conectori la sistemul BTC. Investițiile în extinderea capacității porturilor Aktau și Kuryk, împreună cu consolidarea flotei maritime caspice, sunt, de asemenea, recunoscute ca fiind cruciale. Cu toate acestea, estimările specifice ale costurilor rămân în curs de evaluare', a informat Ministerul kazah Energiei într-un comentariu către The Astana Times.

În paralel însă, Kazahstan evaluează fezabilitatea transportului de petrol prin conducta Baku-Supsa, care merge din Azerbaidjan până în Georgia și oferă acces direct la Marea Neagră, oferind o rută alternativă către piețele europene. Ruta are o capacitate anuală de transport de cinci milioane de tone, iar Kazahstan ar putea utiliza până la trei milioane de tone. Deciziile vor depinde în cele din urmă de atractivitatea comercială și de acordurile cu operatorii.

Începând din 2023, Kazahstan a început să furnizeze petrol prin conducta Druzba către Europa Centrală. Livrările către rafinăria Schwedt din Germania, aparținând companiei Rosneft Deutschland, sunt în curs de desfășurare prin conducta Atyrau-Samara și ulterior prin conducta Druzba. Livrările către Germania prin conducta Druzba au crescut semnificativ în ultimul an, ajungând la 1,5 milioane de tone în 2024. Între ianuarie și iulie anul curent, Germania a importat aproximativ 1,1 milioane de tone de țiței kazah.

Ungaria a devenit, de asemenea, un destinatar de petrol kazah printr-o rută alternativă care implică transportul maritim către Croația. În august, KMG a livrat 85.000 de tone rafinăriei Szazhalombatta din Ungaria, prin conducta de petrol de la Marea Adriatică, operată de compania croată JANAF. Acest lucru marchează începutul unui parteneriat strategic mai amplu cu Grupul MOL din Ungaria, deschizând un alt coridor pentru intrarea petrolului kazah în Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)