Statele europene, inclusiv România, se numără printre cei mai înfocați susținători ai Ucrainei în lupta sa împotriva Rusiei, cu toate acestea mai multe state europene și-au intensificat importurile de energie rusească, aducătoare de miliarde de euro pentru economia de război a Moscovei, arată o analiză Reuters.

În al patrulea an al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană rămâne în poziția precară în care finanțează ambele părți implicate în conflict. Livrările sale masive de ajutor militar și umanitar către Kiev sunt contracarate de plăți comerciale către Moscova pentru petrol și gaze.

Blocul și-a redus dependența de Rusia, odinioară furnizorul său dominant de energie, cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, în primele opt luni ale acestui an, a importat energie rusească de peste 11 miliarde de euro, potrivit unei analize Reuters, realizată pe baza datelor de la Centrul pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), o organizație de cercetare independentă cu sediul la Helsinki.

Șapte dintre cele 27 de țări membre ale UE și-au crescut valoarea importurilor față de anul precedent, inclusiv cinci țări care susțin Ucraina în război. De exemplu, Franța a înregistrat o creștere cu 40% a achizițiilor de energie rusească, ajungând la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Țările de Jos și-au majorat achizițiile cu 72%, ajungând la 498 de milioane de euro, arată analiza.

Vaibhav Raghunandan, specialist pe relațiile UE-Rusia la CREA, a descris fluxurile crescute drept 'o formă de autosabotaj' din partea unor țări, având în vedere că vânzările de energie reprezintă cea mai mare sursă de venit pentru Rusia, în timp ce aceasta poartă război împotriva unei Ucraine susținute de Europa.

'Kremlinul primește, la propriu, finanțare pentru a continua să își desfășoare forțele armate în Ucraina', a spus Raghunandan.

Reprezentanții Ministerului francez al Energiei au declarat pentru Reuters că valoarea importurilor de energie rusească ale Franței a crescut anul acesta, deoarece a deservit clienți din alte state, fără a numi țări sau companii. Datele de pe piața gazelor sugerează că o parte din importurile franceze din Rusia sunt trimise mai departe în Germania, potrivit analiștilor Kpler.

Guvernul olandez a declarat că, deși susține planurile UE de eliminare treptată a energiei rusești, până când aceste propuneri nu sunt incluse în legislația UE este neputincios să blocheze contractele existente dintre companiile energetice europene și furnizorii ruși.

UE, care a interzis deja majoritatea achizițiilor de țiței și combustibil rusesc, a anunțat planuri de a accelera interdicția privind gazul natural lichefiat (GNL) rusesc până în 2027, începând cu 2028. GNL reprezintă acum cel mai mare import de energie rusească din UE, reprezentând aproape jumătate din valoarea totală a achizițiilor, arată datele.

Ungaria și Slovacia - care mențin legături strânse cu Kremlinul și resping orice idee de renunțare la gazul rusesc - rămân importatori majori, reprezentând împreună cinci miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancțiunile planificate ale UE asupra GNL-ului, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028.

Ungaria s-a numărat printre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a valorii importurilor de energie rusească în acest an, cu 11%, conform datelor. Franța și Olanda sunt alături de alte patru țări ale căror guverne sprijină Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creștere de 3%, Croația (55%), România (57%) și Portugalia (167%).

Ministerul Energiei din Portugalia a declarat că țara a importat doar cantități modeste de gaze rusești și că fluxurile pe parcursul anului vor fi mai mici decât în 2024. Guvernele croat și român nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la date.

Importurile totale de energie rusească ale Uniunii Europene începând din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, s-au ridicat la peste 213 miliarde de euro, arată datele CREA.

Aceasta depășește suma pe care UE a cheltuit-o pentru ajutorul acordat Ucrainei în aceeași perioadă, chiar dacă a fost cel mai mare binefăcător al țării: blocul a alocat 167 de miliarde de euro de asistență financiară, militară și umanitară Kievului, potrivit Institutului Kiel, un think-tank economic german. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)