Introducerea unui euro digital, o versiune digitală a numerarului, cu o limită de deținere per cont, nu ar amenința stabilitatea sistemului bancar european, arată un studiu publicat vineri de Banca Centrală Europeană (BCE), informează AFP.

Studiul, elaborat la cererea colegislatorilor europeni, evaluează impactul potențial al diferitelor limite de deținere - până la 3.000 euro de persoană pentru depozitele bancare, garantate de BCE - asupra lichidității și profitabilității sectorului.

Proiectul euro digital avansează: din 2023, BCE testează tehnologia, în timp ce UE nu a definit încă un cadru juridic.

Dacă legislația europeană va fi gata până la sfârșitul anului 2026, 'euro digital va fi lansat până la mijlocul anului 2029', a declarat Piero Cipollone, membru al Comitetului Executiv al BCE, într-un interviu acordat recent săptămânalului financiar Milano Finanza.

Potrivit BCE, această nouă formă de 'numerar digital' ar oferi un mijloc de plată sigur, gratuit și anonim, accesibil tuturor, inclusiv offline, păstrând în același timp suveranitatea monetară europeană împotriva giganților privați americani.

Studiul publicat vineri face distincția între un scenariu 'normal', în care euro digital este utilizat pur și simplu ca mijloc de plată, și un scenariu extrem de 'retragere spre siguranță' în perioade de criză financiară. În cel mai probabil scenariu, efectele ar fi 'foarte limitate', potrivit studiului.

Rata de lichiditate a băncilor, un indicator cheie care măsoară capacitatea unei instituții de a face față unei crize de lichiditate pe termen scurt, ar rămâne mult peste pragurile de reglementare pentru majoritatea instituțiilor, nouă dintre ele scăzând ușor sub pragurile de reglementare, conform autorilor studiului. De asemenea, profitabilitatea ar fi afectată doar marginal, cu o scădere estimată între 0,1 și 0,2 puncte în ceea ce privește rentabilitatea capitalului propriu, se mai arată în studiul menționat.

Unele bănci private, în special din Franța, se tem însă de un scenariu mai rău, cu o retragere a depozitelor clienților lor odată ce euro digital va fi implementat.

BCE a testat acest scenariu de criză și a concluzionat că retragerile vor rămâne sub control: 156 de miliarde de euro cu un plafon de 500 de euro și până la 699 de miliarde de euro cu un plafon de 3.000 de euro, reprezentând 2,2% din activele bancare sau 8,2% din depozitele curente.

Aceste niveluri rămân mult sub cele observate în timpul crizelor anterioare: 20,9% din depozite retrase în Cipru în 2013, 25,9% în Grecia în 2015 și 6,4% în Belgia în timpul lansării unui produs de economii atractiv.

Instituția cu sediul la Frankfurt subliniază că retrageri masive ar putea avea loc chiar și fără un euro digital. De exemplu, cei care au economii în bănci ar putea să își mute banii către alte forme de active digitale ce servesc drept refugiu sigur, în special monede stabile (criptomonede), adesea susținute de valute străine, în principal dolar.

BCE trage un semnal de alarmă și asupra riscului de a provoca 'dolarizare digitală', de a destabiliza sistemul financiar european și de a slăbi rolul internațional al euro. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)