Sancțiunile SUA împotriva companiei petroliere sârbe NIS, controlată în proporție de peste 45% de grupul rus Gazprom, au intrat în vigoare joi, după o pauză de nouă luni, a anunțat compania, care susține că are ''rezerve suficiente'', transmite AFP.

În continuare vor putea fi făcute achiziții la benzinăriile NIS cu cardul național Dina și în numerar, dacă cardurile MasterCard și Visa străine nu mai funcționează, a precizat NIS.

Compania petrolieră NIS, care aprovizionează aproximativ 80% din piața de carburanți din Serbia, a fost vizată de aceste sancțiuni americane împotriva sectorului energetic rus încă din luna ianuarie, dar a beneficiat de mai multe amânări consecutive.

Joi, compania a informat că ''nu a primit o prelungire a licenței speciale din partea Departamentului Trezoreriei SUA'' care îi permisese anterior să continue să funcționeze normal, a precizat NIS într-un comunicat de presă. ''NIS monitorizează îndeaproape situația și lucrează pentru a-și adapta operațiunile la noile circumstanțe'', se arată în comunicat.

''Prioritățile rămân aprovizionarea regulată cu produse petroliere pe piața internă și menținerea locurilor de muncă. NIS și-a asigurat suficiente rezerve de petrol pentru rafinare în această etapă, în timp ce benzinăriile sunt aprovizionate complet cu toate tipurile de produse petroliere'', a dat asigurări compania.

Ca urmare a sancțiunilor, ''băncile vor trebui să înceteze imediat toate tranzacțiile cu NIS'' pentru a evita să fie considerate ca colaborând cu o entitate sancționată, a declarat pentru AFP profesorul de economie Goran Radosavljevic.

''În ceea ce privește vânzările angro, fluxul de plăți în dinari este, de asemenea, asigurat fără obstacole, iar NIS rămâne un partener de încredere'', a explicat NIS.

Conform ultimelor date disponibile, Gazprom Neft deține 45% din NIS. Recent, compania-mamă Gazprom a transferat 11% din acțiunile sale la NIS către o companie cu sediul la Sankt Petersburg denumită Intelligence. Statul sârb deține aproape 30% din NIS, iar restul este deținut de acționari minoritari.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că au avut loc discuții privind viitorul companiei, inclusiv o posibilă vânzare a participației deținute de către acționarii ruși.

Cu toate acestea, Rusia nu este dispusă să își vândă acțiunile: ''Chiar dacă NIS reprezintă doar o parte foarte mică din veniturile Gazprom, importanța politică este una enormă'', potrivit lui Goran Radosavljevic.

În ciuda presiunilor occidentale, Serbia - care speră să adere la Uniunea Europeană - menține legături strânse cu Moscova și refuză să impună sancțiuni Rusiei. De asemenea, țara rămâne dependentă de gazul rusesc, care acoperă peste 90% din nevoile sale. Contractul de furnizare semnat în primăvara anului 2022 cu Moscova expiră, iar un nou acord este în curs de negociere.

NIS este cea mai tranzacționată companie la bursa de la valori de la Belgrad. Compania are aproximativ 13.500 de angajați și o rețea de peste 400 de benzinării, majoritatea în Serbia, aproximativ 80 în Bosnia și restul în Bulgaria și România. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)