Băncile Naționale din Polonia și România sunt așteptate să mențină dobânzile nemodificate, la ședințele de politică monetară care vor avea loc miercuri, din cauza îngrijorărilor că o politică fiscală relaxată ar putea alimenta inflația, transmite Bloomberg.

18 din cei 30 de economiști intervievați de Bloomberg se așteaptă ca Banca Națională a Poloniei să mențină rata dobânzii de bază la 4,75%, în timp ce restul prevăd o reducere de un sfert de punct procentual.

Totodată, toți cei 12 respondenți consideră că Banca Națională a României va menține dobânda de politică monetară la 6,5%.

Cele două țări se confruntă cu cele mai mari deficite fiscale din Uniunea Europeană, care au pus presiuni suplimentare asupra prețurilor. În timp ce factorii de decizie de la banca centrală poloneză sunt îngrijorați că cheltuielile viitoare vor reaprinde inflația după o serie de reduceri de rate, România se confruntă cu o creștere bruscă a prețurilor în urma unei recente majorări de impozite.

''Deficitul ridicat pe care îl înregistrează România nu face decât să exacerbeze nevoia unor condiții de politică monetară strictă. Efectul dezinflaționist al procesului de consolidare fiscală este așteptat să se resimtă doar pe termen mediu'', a declarat Juan Orts, economist la Societe Generale Londra.

Deficitul fiscal are un impact asupra monedelor celor două țări, zlotul și leul pierzându-și atractivitatea în a doua jumătate a anului 2025 și depreciindu-se față de euro și dolar după un început puternic de an.

Acest lucru a erodat, de asemenea, atractivitatea relativă a obligațiunilor suverane ale celor două țări. Obligațiunile guvernamentale în monedă locală din Columbia și Africa de Sud au câștigat peste 10% în dolari de la sfârșitul lunii iunie, iar cele din Ungaria aproape 5%, în timp ce investitorii care dețin acțiuni în România și Polonia au avut randamente mai mici de 2%, potrivit indicilor piețelor emergente compilați de Bloomberg.

România a avut una dintre cele mai mari rate ale inflației din UE, chiar și înainte de adoptarea unor măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, prognozat la 8,4% din producția economică în acest an. Creșterile de taxe care au urmat au impulsionat indicele prețurilor de consum la o rată anuală de 9,9% în luna august.

Cu toate acestea, prim-ministrul Ilie Bolojan analizează noi reduceri de cheltuieli pentru a convinge Comisia Europeană și companiile de rating că va reuși să reducă deficitul fiscal la aproximativ 6% din PIB anul viitor.

''Se așteaptă ca ajustarea fiscală să ducă la o corecție a deficitului comercial, reducând ulterior leul, slăbind presiunea și lăsând mai mult spațiu băncii centrale pentru a reduce ratele dobânzilor'', a declarat Vlad Ioniță, economist la subsidiara din România a Erste Group Bank AG. El preconizează că prima reducere a ratei dobânzii din țară va avea loc în februarie 2026. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: nbp.pl