Comisia Europeană urmează să prezinte marți o serie de măsuri menite să reducă semnificativ importurile de oțel, pentru a-i proteja pe producătorii europeni de concurența chineză din ce în ce mai copleșitoare, transmite AFP.

Comisarul pentru Industrie, Stephane Sejourne, și comisarul pentru Comerț, Maros Sefcovic, vor anunța Parlamentului European de la Strasbourg acest nou plan privind oțelul, care este menit să înlocuiască 'clauza de salvgardare' introdusă în 2019 pentru a ajuta producătorii europeni.

'Aceasta este cea mai robustă clauză de salvgardare prezentată vreodată', a declarat săptămâna trecută Stephane Sejourne, la o întâlnire cu jurnaliștii.

Noua măsură ar urma să includă o reducere cu aproape jumătate a cotelor de oțel străin care pot fi importate în UE fără suprataxe. În plus, importurile care depășesc aceste cote ar fi supuse unor taxe vamale dublate, de la 25% la 50%, similare cu cele implementate în Statele Unite și Canada.

Cu toate acestea, 'nu ne jucăm de-a Trump', a asigurat Sejourne, care pledează pentru o măsură esențială pentru salvarea unei industrii strategice pentru întreaga economie europeană.

'Europa a fost ultima piață majoră atât de deschisă, fără reciprocitate. Suveranitatea noastră era în joc', a argumentat Stephane Sejourne.

În același timp, Bruxelles-ul încă negociază cu Washingtonul o scutire de taxe vamale pentru oțelul european. Ideea este ca Europa și Statele Unite să-și unească forțele pentru a rezista mai bine tăvălugului chinezesc.

Cifrele vorbesc de la sine: anul trecut, China a produs peste 1.000 de milioane de tone de oțel, mai mult de jumătate din producția globală, cu mult înaintea Indiei (149 de milioane), Japoniei (84 de milioane) și Statelor Unite (79 de milioane), conform datelor organizației profesionale World Steel. Țările europene pălesc în comparație: Germania a produs doar 37 de milioane de tone, Spania 12, iar Franța mai puțin de 11.

'Industria siderurgică europeană era în pragul colapsului. O vom proteja astfel încât să poată investi, să se decarbonizeze și astfel să redevină competitivă', a promis Stephane Sejourne.

Piața oțelului, profund destabilizată de ani de zile de concurența fabricilor chineze (subvenționate masiv, conform calculelor OCDE), suportă povara supracapacității menținute de Beijing, care duce la scăderea prețurilor de pe piața mondială. Coroborată cu creșterea prețurilor la energie cauzate de războiul din Ucraina și cererea lentă din Europa (reflectând dificultățile din sectoare precum industria auto și construcțiile), această concurență a făcut ca profitabilitatea producătorilor europeni de oțel să scadă la doar 0,3% în 2023.

În consecință, planurile de concediere și închiderea de oțelării se înmulțesc, cu consecințe în cascadă într-un sector care reprezintă 300.000 de locuri de muncă directe și 2,5 milioane de locuri de muncă indirecte în întreaga UE.

În Germania, conglomeratul Thyssenkrupp ia în considerare chiar vânzarea diviziei sale de oțel către compania indiană Jindal Steel, în timp ce în Franța, ArcelorMittal tocmai a eliminat 600 de locuri de muncă și amenință să abandoneze proiectul său emblematic de decarbonizare a furnalelor sale din Dunkerque, dacă măsurile luate de Bruxelles nu sunt suficient de protectoare. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)