Gospodăriile din UE ar trebui să păstreze acasă numerar pentru situațiile de urgență, sugerează un studiu publicat de Banca Centrală Europeană, care argumentează că bancnotele rămân o protecție majoră când se prăbușesc sistemele digitale de plăți, informează publicația Financial Times.

Studiul BCE vine în contextul în care Țările de Jos, Austria și Finlanda ți-au sfătuit cetățenii să dețină acasă între 70 și 100 euro de persoană.

Și Comisia Europeană a cerut anul acesta cetățenilor să depozitele acasă suficient numerar, apă, mâncare și medicamente, pentru a supraviețui 72 ore în cazul perturbării serviciilor. Războiul din Ucraina, pandemia și dezastrele naturale, cum ar fi incendiile și inundațiile, au scos în evidență vulnerabilitățile Europei și au dus la majorarea cheltuielilor cu securitatea și apărarea.

'Numerarul este o componentă critică a pregătirii naționale pentru situații de criză. Lichiditățile nu ajută doar la satisfacerea nevoilor individuale, ci contribuie la o reziliență sistemică mai amplă', consideră BCE.

Deși studiul nu stipulează nivelul minim de lichidități pe care ar trebui să-l dețină gospodăriile, el vine în contextul unei dezbateri mai ample din Europa privind viitorul numerarului.

În timp ce plățile digitale domină tranzacțiile de retail și băncile își reduc costurile prin închiderea filialelor și extinderea rețelei de ATM-uri, autoritățile sunt sub presiune pentru a se asigura că gospodăriile din UE își mențin accesul la bancnote și monezi.

Studiul BCE scoate în evidență un paradox. Deși numerarul este din ce în ce mai absent din plățile zilnice, cererea pentru el crește când scade încrederea în sistemul financiar sau când se prăbușesc sistemele digitale de plăți. Acest tipar a fost evident în timpul pandemiei sau al altor evenimente, cum ar fi pana de curent care a paralizat anul acesta Spania și Portugalia.

În cazul pandemiei, deținerile de numerar au crescut cu 140 miliarde de euro în doi ani, comparativ cu o creștere anuală înaintea crizei de 55 miliarde de euro. Creșterea a venit chiar dacă consumatorii au apelat din ce în ce mai mult la plăți contactless cu cardurile și la cumpărături online, pe fondul temerilor legate de sănătate și a restricțiilor de deplasare, se arată în studiu.

Pentru BCE, bancnotele sunt văzute ca 'o anvelopă de rezervă': nu sunt necesare în fiecare zi, dar sunt esențiale când se prăbușesc alte sisteme.

Unele țări se adaptează deja. Finlanda lucrează la un sistem de ATM-uri 'rezistent la perturbări', care furnizează numerar chiar și când au căzut sistemele de bază ale băncilor.

În Austria, unde băncile comerciale și-au redus rețeaua de ATM-uri în zonele rurale, există planuri ca Banca Centrală să instaleze propriile echipamente în municipalitățile care nu mai dispun de sisteme de plăți fiabile. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)