O mai bună integrare a grupurilor subreprezentate pe piața muncii - cum ar fi femeile, persoanele în vârstă, migranții și persoanele cu handicap - ar putea contribui la atenuarea deficitului de competențe și de forță de muncă și la compensarea schimbărilor demografice care riscă să reducă forța de muncă a UE cu până la 18 milioane până în 2050, arată raportul din 2025 privind evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa (ESDE) publicat marți de Comisia Europeană.

Raportul subliniază că o cincime din populația în vârstă de muncă, aproximativ 51 de milioane de persoane, se află în prezent în afara pieței forței de muncă a UE, marea majoritate fiind femei, persoane cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani, migranți și persoane cu handicap. Facilitarea accesului la piața forței de muncă ar contribui, de asemenea, la atingerea obiectivului UE privind rata de ocupare a forței de muncă de 78% pentru 2030. În același timp, aceasta ar îmbunătăți coeziunea socială și ar sprijini obiectivul UE de reducere a sărăciei pentru 2030.

''Raportul ESDE din 2025 arată că piața forței de muncă din UE rămâne remarcabil de puternică, ocuparea forței de muncă fiind în creștere, în mare parte datorită unui număr mai mare de femei, persoane în vârstă și migranți care intră pe piața muncii. Acest lucru este încurajator, dar trebuie să facem mai mult pentru a ne asigura că toată lumea poate contribui cu competențele și talentele lor. Prin eliminarea obstacolelor, combaterea stereotipurilor și promovarea egalității de gen, putem aborda deficitul de forță de muncă, ne putem stimula competitivitatea și putem construi o societate mai echitabilă și mai favorabilă incluziunii'', a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pe portofoliul oameni, competență și pregătire, Roxana Mînzatu.

Raportul ESDE din 2025 arată că participarea femeilor pe piața forței de muncă din UE rămâne cu 10 puncte procentuale sub cea a bărbaților, 32 de milioane de femei nefiind încadrate în muncă, în principal din cauza responsabilităților de îngrijire neremunerate, a disponibilității limitate a serviciilor de îngrijire a copiilor și a măsurilor de descurajare a sistemelor de prestații fiscale. Aproximativ 75% dintre mamele cu copii mici din afara forței de muncă indică sarcinile de îngrijire ca fiind principalul motiv, comparativ cu doar 13% dintre tați. Raportul estimează că extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor ar putea duce la creșterea ratei de ocupare a femeilor în unele state membre cu până la 30% și la creșterea PIB-ului UE cu până la 1,7%.

De asemenea, în pofida progreselor înregistrate, aproape 20 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani nu fac parte din piața muncii din UE, adesea din cauza normelor privind pensionarea, a problemelor de sănătate sau a flexibilității insuficiente la locul de muncă. Autorii raportului subliniază că reformele sistemului de pensii, pensionarea treptată, extinderea îngrijirii pe termen lung, formarea și orientarea profesională pot contribui la menținerea activă a unui număr mai mare de lucrători în vârstă.

În ceea ce privește migranții, raportul subliniază că peste șapte milioane de migranți din UE sunt în prezent în afara forței de muncă din mai multe motive, inclusiv dificultăți lingvistice, nerecunoașterea calificărilor, discriminare și obstacole administrative. Migranții se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie dintre toate categoriile demografice de forță de muncă (38%). Cu toate acestea, ele aduc competențe esențiale care pot contribui la abordarea deficitului de forță de muncă în sectoarele cu nevoi acute.

Raportul arată că stimulentele fiscale bine concepute, împreună cu sprijinul pentru căutarea unui loc de muncă, formarea lingvistică și permisele de muncă mai simple, în special atunci când sunt combinate, pot spori participarea migranților pe piața forței de muncă.

În plus, din cele 44 de milioane de persoane cu handicap în vârstă de muncă, 56,4% au lucrat în 2024 - de la 55,6 în 2022 - comparativ cu 84% dintre persoanele fără handicap. Raportul constată că sistemele de cote, măsurile de combatere a discriminării și plasarea specifică a forței de muncă sunt instrumente eficace pentru integrarea acestora.

Pentru a face piața forței de muncă mai favorabilă incluziunii și pentru a aborda deficitul de forță de muncă, Comisia urmărește o gamă largă de inițiative. Printre acestea se numără Recomandarea Consiliului din 2023 privind venitul minim adecvat, Planul de acțiune al UE din 2024 privind deficitul de forță de muncă și de competențe, Comunicarea din 2023 privind valorificarea talentelor în regiunile Europei și viitoarea inițiativă de asigurare a unei mobilități echitabile, transparente și eficace a forței de muncă. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)