Bătrânul troc este din ce în ce mai folosit în comerțul exterior al Rusiei, pentru prima dată din anii 1990, în contextul în care companiile care încearcă să eludeze sancțiunile occidentale schimbă grâu pentru automobile chinezești și semințe de in pentru materiale de construcție, transmite Reuters.

Chiar dacă Rusia își intensifică schimburile comerciale cu China și India, revenirea trocului arată cât de mult a distorsionat războiul din Ucraina relațiile comerciale pentru cel mai mare producător mondial de resurse naturale, la trei decenii după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, care a marcat debutul integrării economice a Rusiei cu Occidentul.

Statele Unite, Europa și aliații au impus peste 25.000 de sancțiuni diferite Rusiei din cauza războiului din Ucraina din 2022 și a anexării Crimeei din 2014, în încercarea de a penaliza economia Rusiei și a submina sprijinul pentru președintele Vladimir Putin. Unele măsuri punitive, în special deconectarea băncilor rusești de la sistemul de plăți SWIFT în 2022 și avertismentele Washingtonului către băncile chineze, cu privire la sprijinirea efortului de război al Rusiei, au generat temeri privind sancțiuni secundare.

'Băncile chineze se tem să fie plasate pe lista entităților sancționate, în eventualitatea unor sancțiuni secundare, așa că nu acceptă bani din Rusia', a declarat o sursă de pe piața de plăți.

Aceste preocupări par să fie la baza apariției tranzacțiilor de barter (-troc-nr.), care sunt mult mai greu de urmărit. În 2024, Ministerul Economiei din Rusia a emis un 'Ghid pentru tranzacțiile străine de tip barter', sfătuind companiile cu privire la utilizarea acestei metode pentru a ocoli sancțiunile. A propus chiar crearea unei platforme de tranzacționare care ar funcționa ca o bursă de barter. 'Tranzacțiile de troc comercial exterior permit schimbul de bunuri și servicii cu companii străine fără a fi nevoie de tranzacții internaționale', se arată în documentul Ministerului rus al Economiei, care citează 'condițiile restrictive create de sancțiuni'.

Deși Reuters nu a putut stabili valoarea sau volumul total al trocului în economia rusă din cauza opacității tranzacțiilor, trei surse comerciale au declarat că practica devine din ce în ce mai frecventă. Una dintre sursele comerciale, care a dorit să își păstreze anonimatul, a declarat că sistemul a ajutat la eludarea sancțiunilor care au deconectat băncile rusești de la tranzacțiile în dolari și euro.

Trei analiști au spus că un posibil indiciu al amplorii barterului este o divergență tot mai mare între datele statistice ale băncii centrale privind comerțul exterior și datele proprii ale oficiului vamal. Ca răspuns la o solicitare, oficiul vamal rus a confirmat că barterul a fost efectuat cu diferite țări 'pentru o gamă largă de bunuri'. A adăugat însă că numărul tranzacțiilor de barter a fost nesemnificativ în comparație cu volumele totale ale contractelor de comerț exterior.

Într-o tranzacție identificată de Reuters din două surse comerciale, automobile chinezești au fost schimbate pe grâu rusesc. Potrivit uneia dintre surse, partenerii chinezi din tranzacție le-au cerut omologilor lor ruși să plătească în cereale. Partenerii chinezi au cumpărat mașinile din China pe yuani. Partenerul rus a cumpărat cereale cu ruble. Apoi, grâul a fost schimbat pe mașini. Reuters nu a putut stabili volumele tranzacționate și nici mecanismul prin care comercianții au decis valoarea cerealelor sau a mașinilor.

În alte două tranzacții, semințe de in au fost schimbate pe bunuri, inclusiv electrocasnice și materiale de construcții din China, arată declarațiile vamale. Experții au declarat că una dintre tranzacțiile cu in, înregistrată într-o declarație din 2024 a serviciului vamal rus din regiunea Ural, a fost estimată la o valoare de aproximativ 100.000 de dolari.

În alte tranzacții, metalele au fost livrate în China în schimbul mașinilor, serviciile chinezești au fost schimbate pe materii prime, iar un importator rus a cumpărat aluminiu pentru a plăti o companie chineză. O altă tranzacție a fost cu Pakistanul.

După prăbușirea URSS în anii 1990, trocul a semănat haos în economie, deoarece au fost create lanțuri de tranzacții contingente pentru orice, de la electricitate și petrol la făină, zahăr și cizme, permițând escrocherii de prețuri care au făcut ca valoarea să fie greu de determinat și au adus averi pentru unii. La acea vreme, lipsa banilor disponibili, inflația masivă și devalorizările repetate au făcut trocul atractiv. Acum, există mulți bani, dar trocul este determinat de presiunea în continuă schimbare a amenințării sancțiunilor occidentale asupra Rusiei și Chinei.

Trocul nu este singura soluție pentru a ocoli sancțiunile. Unii comercianți au folosit așa-numiții 'agenți de plată', care, contra unui comision, facilitează plățile prin diverse scheme, dar astfel de tranzacții pot fi riscante. O altă modalitate de a executa plata este prin intermediul băncii de stat VTB din Rusia, care are o sucursală în Shanghai. Alții folosesc criptomonede fixate la dolarul american.

'Întreprinderile mici utilizează în mod activ criptomonedele. Unele transportă numerar, altele lucrează prin compensări, altele își diversifică conturile la diferite bănci. Nu există încă un răspuns tehnologic de-a gata. Economia supraviețuiește, iar firmele folosesc simultan 10-15 metode diferite de plată ', a declarat Sergey Putyatinsky, vicepreședinte pentru operațiuni la BCS, o importantă companie financiară rusă. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)