Criza politică franceză, cu un nou prim-ministru, dar fără guvern sau buget, este așteptată să figureze pe agenda discuțiilor la reuniunea de joi a Consiliului guvernatorilor de la Banca Centrală Europeană (BCE), în contextul turbulențelor prin care trece a doua cea mai mare economie a zonei euro, transmite AFP.

În absența unor surprize majore, analiștii se așteaptă ca gardienii euro să mențină dobânda de politică monetară la 2%, în contextul în care inflația este sub control în zona euro și tensiunile comerciale s-au diminuat, ceea ce face ca această reuniune să fie săracă în ceea ce privește deciziile de politică monetară.

Dar reuniunea de joi vine imediat după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a propulsat marți pe loialul său ministru al Forțelor Armate, Sebastien Lecornu, în funcția de șef al Guvernului, o numire criticată imediat de opoziție. Misiunea lui Sebastien Lecornu est aceea de a construi acorduri politice și de a forma un guvern în încercarea de a contura un buget, sub amenințarea constantă a unei moțiuni de cenzură.

În timpul conferinței de presă în care a comentat deciziile de politică monetară, Christine Lagarde, președinta BCE și fost ministru francez de finanțe (2007-2011), va fi inevitabil întrebată ce părere are despre evoluțiile din Franța.

Indiferent de Guvernul instalat la Paris, acesta va conduce o țară a cărei datorie se ridică acum la aproximativ 3.300 miliarde de euro, sau peste 115% din PIB, un procent record pentru zona euro.

Fără vizibilitate când vine vorba de direcția politică viitoare, investitorii cer o primă de risc mai mare pentru a acorda împrumuturi Franței. Creșterea este atât de mare încât randamentul pentru obligațiunile franceze pe zece ani l-a depășit, marți, pe cel al obligațiunilor italiene pentru aceeași scadență, pentru prima dată de la începutul anilor 2000.

Franța este, de asemenea, amenințată de o retrogradare a ratingului de către agenția de evaluare Fitch, care va anunța vineri decizia sa.

Lagarde ar urma să evite orice comentariu politic, dar 'ar putea reitera apelul BCE la responsabilitate fiscală', consideră Felix Schmidt, analist la Berenberg.

Este posibil să fie puse întrebări legate de posibila utilizare a unui mecanism special în cadrul instituției cu sediul la Frankfurt, conceput pentru a stabiliza piețele obligațiunilor în caz de turbulențe.

Acest mecanism, denumit Instrumentul de protecție a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument - TPI), este disponibil pentru a permite BCE să răscumpere obligațiunile țărilor împiedicate să se finanțeze la un cost rezonabil din cauza atacurilor nejustificate ale pieței, dar nu și pe cele care se confruntă cu dificultăți legate de o gestionare fiscală defectuoasă.

Creat în 2022, într-o perioadă de instabilitate politică severă în Italia, acesta nu a fost niciodată utilizat. Analiștii cred că ar fi declanșat doar dacă criza franceză s-ar extinde în alte țări.

La aceste îngrijorări se adaugă și pesimismul economic din Germania, cea mai mare economie a zonei euro, unde cele mai recente date au diminuat așteptările de redresare și au complicat sarcina guvernului lui Friedrich Merz.

Cu toate acestea, nici eșecurile politice franceze, nici slăbiciunea Germaniei nu se așteaptă să influențeze deciziile BCE pe termen scurt.

Ultima reducere a ratei dobânzii a avut loc în iunie, iar institutul a considerat atunci că politica sa este bine calibrată, într-un context al inflației apropiate de ținta de 2%, favorabilă economiei.

Gardienii euro vor dispune, de asemenea, de un set de noi prognoze economice, care ar trebui să arate o ușoară revizuire, în jos, a previziunilor de creștere și inflație pentru 2026, potrivit observatorilor. Noile prognoze vor ține cont de acordul încheiat la începutul lunii august cu Statele Unite, prin care se stabilesc tarife de 15% pentru majoritatea produselor europene, puțin mai mari decât scenariul de bază preconizat de BCE în iunie. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)