O recoltă de struguri de înaltă calitate este așteptată în Bulgaria anul acesta, dar în cantități mici, a declarat pentru BTA președintele Uniunii Enologilor Bulgari, Stanimir Stoyanov. Vinurile vor fi bune, dar la prețuri mai mari, a adăugat el.

În ultimii ani, sectorul vinului din Bulgaria s-a confruntat cu o concurență în creștere din partea altor state membre ale Uniunii Europene, a explicat Stoyanov. Acest lucru se datorează și structurii industriei din Bulgaria. Există o tendință către crearea și dezvoltarea unor crame de familie de tip boutique din ce în ce mai mici, care nu pot concura semnificativ pe piețele externe, spre deosebire de marii producători industriali de vin, a remarcat el. Cu ani în urmă, producția de vin a țării era orientată spre export, dar în ultimul timp toți concurează pe piața internă, iar acest lucru va continua probabil în următorii ani. Marii producători de vin din întreaga lume devin din ce în ce mai mari, iar concurența cu aceștia este dificilă, dar acest lucru permite concentrarea atenției asupra vinurilor de calitate și a produselor cu o valoare adăugată bună, a spus oenologul.

Producția de vin din Bulgaria a înregistrat un declin în ultimii ani, iar suprafața acoperită de podgorii se micșorează, a explicat Stoyanov. El a adăugat că problema mai mare este legată de viticultură, ceea ce este evident în anii dificili precum ultimii, inclusiv acesta. Industria este complexă, necesită multă forță de muncă și este dificil să găsești oameni care să poată lucra și să producă materiile prime necesare pentru producția de vin, a spus oenologul. Munca manuală nu mai este singura cerință, deoarece este implicată și tehnologia avansată, a indicat el. Automatizarea a avansat, pulverizarea se face chiar și cu drone, ceea ce necesită operatori cu cunoștințele, abilitățile și documentația relevante.

Viile din Bulgaria produc struguri relativ scumpi, astfel încât produsul vinicol este, de asemenea, un produs la un preț ridicat, a explicat Stoyanov. Acest lucru este influențat nu numai de factorul uman, ci și de condițiile climatice.

'Anul acesta, primăvara ne-a surprins cu înghețuri târzii și ninsori, ceea ce a dus la pagube în multe locuri. Acestea au fost urmate de o vară uscată și caldă, similară cu cea pe care am avut-o în ultimii ani. Aceasta nu a fost o mare surpriză, pentru că am văzut că aceasta a fost tendința în ultima vreme, dar, cu toate acestea, podgoriile care nu pot fi irigate încă suferă de pe urma secetei severe, ceea ce duce la pierderi de randament. Grindina locală care lovește anumite podgorii este, de asemenea, un factor neplăcut. Toți acești factori indică o recoltă ușor mai mică în privința volumului', a spus oenologul.

În Bulgaria, soiul de struguri este în continuă schimbare, a spus Stoyanov. 'Tendința ultimilor zece ani de a acorda mai multă atenție dezvoltării vechilor noastre soiuri tradiționale este încă evidentă. Acesta este unul dintre factorii care pot determina viitorul vinificației bulgare'.

Soiurile internaționale clasice, precum Cabernet Sauvignon, Chardonnay și Merlot, încă dețin cea mai mare pondere din producție, dar acum există o nevoie și o cerere clară pentru soiuri locale precum Mavrud, Rubin, Gamza, Varna și Vratsa Muscat', a explicat el.

'În ultimii ani, a existat o creștere semnificativă a cererii de vinuri albe, iar soiurile noastre tradiționale de struguri albi sunt foarte apreciate', a spus oenologul. Recent, acestea au fost un sector dominant, depășind vinurile roșii, dar există o lipsă a acestora. Acestea sunt diversele soiuri Muscat, Dimyat și Tamyanka, a explicat el. Oamenii le caută, iar acest lucru determină piața vinului din Bulgaria. Cât despre rose, acesta este o nișă modernă. Acest tip de vin este în dezvoltare, dar menține o pondere stabilă de aproximativ 15% din producția totală, și nu există tendințe clare pentru o creștere semnificativă, a adăugat Stoyanov.

Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)