Performanța UE în materie de inovare a înregistrat progrese constante pe termen lung, crescând cu 12,6 puncte procentuale din 2018, conform celei mai recente ediții a Tabloului de bord european privind inovarea (EIS), publicat marți de Comisia Europeană.

Tabloul de bord european privind inovarea (anual) și tabloul de bord regional privind inovarea (bienal) evaluează performanța în materie de inovare la nivelul UE, al țărilor învecinate și al concurenților de la nivel mondial. EIS 2025 utilizează 32 de indicatori care reflectă diverse aspecte ale inovării, inclusiv condițiile-cadru, investițiile, activitățile de inovare și impactul asupra economiei, mediului și societății. Statele membre sunt clasificate în patru grupuri de inovare: liderii în materie de inovare (peste 125% din media UE), inovatori puternici (100-125%), inovatori moderați (70-100%) și inovatori emergenți (sub 70%).

România este în grupul inovatorilor emergenți, cu 37,7% din media UE în 2025. Cea mai inovativă regiune este București-Ilfov (RO32), cu 59% din media UE în 2025. Performanța inovării în toate cele opt regiuni din România a crescut din 2018 în 2025, cel mai mult în regiunea Vest.

În UE, 13 state și-au îmbunătățit punctajul față de anul trecut, Malta (7,6 puncte) și Luxemburg (5 puncte) înregistrând cele mai mari câștiguri. Începând din 2018, toate țările UE și-au îmbunătățit performanța în materie de inovare, deși progresele variază de la 0,9 puncte în Luxemburg la 30 de puncte în Estonia.

De asemenea, Suedia își revendică poziția de cel mai mare inovator al UE, cu 12,9 puncte procentuale din 2018, ca urmare a progreselor înregistrate în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții, cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea întreprinderilor (R&D) și cloud computingul.

Irlanda conduce în prezent Grupul inovatorilor puternici. Din 2018, performanța sa a crescut cu 13,3 puncte procentuale, cu puncte forte în cloud computing, productivitatea CO2 bazată pe producție și colaborarea cu IMM-urile.

În plus, Croația trece la grupul inovatorilor moderați, după o creștere remarcabilă de 19,4 puncte față de 2018. România a înregistrat o creștere de 8,2 puncte față de 2018.

Tabloul de bord european privind inovarea în 2025 și Tabloul de bord regional privind inovarea (RIS) indică o ușoară scădere de 0,4 puncte între 2024 și 2025. Această încetinire recentă evidențiază necesitatea unor acțiuni accelerate în fața incertitudinii și a creșterii concurenței la nivel mondial, astfel cum se subliniază în Busola pentru competitivitate, în inițiativa 'Alege Europa' și în Strategia privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora.

RIS relevă un peisaj regional inegal, cu îmbunătățiri pe termen lung și o reducere a decalajului în materie de inovare între regiunile cu performanțe superioare și cele cu performanțe inferioare. Cu toate acestea, disparitățile dintre nordul și sudul Europei persistă.

În ansamblu, 233 din 241 de regiuni și-au îmbunătățit performanța în materie de inovare în perioada 2018-2025, cu o creștere medie de aproape 12 puncte procentuale. Cu toate acestea, 82 de regiuni au înregistrat o scădere între 2023 și 2025. Europa de Nord și de Vest domină printre regiunile cu cele mai bune performanțe. Europa Centrală, de Est și de Sud continuă să recupereze decalajul, deși unele regiuni înregistrează performanțe peste media UE, inclusiv Praga, Catalunia, Pais Vasco/Euskadi, Comunidad de Madrid, Comunidad Foral de Navarra și Comunitat Valenciana.

Tablourile de bord reprezintă un instrument-cheie pentru Noua agendă europeană de inovare, care urmărește să elimine decalajul în materie de inovare al UE și să accelereze implementarea tehnologiilor de vârf. Acestea contribuie, de asemenea, la inițiativele politice majore, cum ar fi Busola pentru competitivitate, Strategia UE privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora și campania 'Alege Europa pentru știință'. Privind în perspectivă, se preconizează că viitorul Act privind inovarea va utiliza în continuare tablourile de bord ca instrument de evaluare comparativă pentru a identifica lacunele, a stimula reformele și a moderniza sistemele de cercetare și inovare din întreaga Uniune. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)