Uniunea Europeană nu a reușit să sprijine dezvoltarea pensiilor suplimentare, care vin în completarea pensiilor de stat și ajută la asigurarea unui venit adecvat la pensie pentru cetățenii UE, se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene, publicat miercuri.

Potrivit auditorilor, Comisia Europeană și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) nu au fost în măsură să consolideze rolul pensiilor ocupaționale (sprijinite de angajator) în țările din UE, iar produsul paneuropean de pensii personale rămâne și el pe pista de așteptare.

'În contextul presiunilor demografice și fiscale cu care se confruntă economiile din UE, pensiile suplimentare ar trebui să devină din ce în ce mai importante. Din păcate, nici pensiile sprijinite de angajator, nici produsul paneuropean de pensii personale nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor, mai ales când vine vorba de funcționarea la nivel transfrontalier. Trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a consolida aceste sisteme', a declarat Mihails Kozlovs, membrul Curții responsabil de acest raport.

În prezent, deși Comisia a lansat mai multe inițiative în acest sens, nici pensiile ocupaționale transfrontaliere, nici produsele paneuropene de pensii nu joacă un rol important pe piața europeană a pensiilor suplimentare. Se estimează că fondurile de pensii ocupaționale gestionează active în valoare de aproximativ 2.800 de miliarde de euro și deservesc circa 47 de milioane de angajați și pensionari. Activitățile lor transfrontaliere rămân însă concentrate în doar câteva țări, în care pensiile sprijinite de angajator au deja o lungă tradiție. Situația se explică prin diverși factori care nu țin de Bruxelles, dar auditorii subliniază că UE a impus reguli suplimentare pentru fondurile transfrontaliere. Cu alte cuvinte, un dezavantaj în plus pentru acestea.

Produsul paneuropean de pensii funcționează din martie 2022. El a fost gândit ca o alternativă pentru angajații care doresc să economisească pentru pensie sub forma unui produs portabil transfrontalier. Acesta nu s-a dovedit însă atractiv, din două motive: pe de o parte, nu există stimulente fiscale care să îl ajute și, pe de altă parte, trebuie respectat un plafon obligatoriu de 1% pentru costuri și comisioane. În 2025, pe piață există un singur astfel de produs, care nici el nu are mare succes: mai puțin de 5.000 de participanți și sub 12 milioane de euro ca active administrate.

Potrivit ECA, pentru cetățenii care se apropie de pensionare, este esențial să aibă acces la informații complete despre pensie. Problema este că planurile UE de a crește transparența în uniunea piețelor de capital nu prea au dat rezultate. Nu se poate vedea nicăieri o sinteză a pensiilor de stat, ocupaționale și personale, care ar ajuta oamenii să înțeleagă exact ce bani vor primi la pensie. EIOPA a făcut unele demersuri pentru a îmbunătăți informațiile despre sistemele de pensii ocupaționale, dar contribuabilii și beneficiarii tot nu au transparență totală cu privire la performanța fondurilor, inclusiv la costurile pentru angajați și la randamentele pentru pensionari. Aceste informații sunt însă cruciale, pentru că unele pensii depind de performanța investiției. De aceea, fondurile de pensii ocupaționale trebuie să fie bine supravegheate. Deși a făcut eforturi în acest sens, EIOPA nu a reușit însă să asigure practici uniforme de supraveghere la nivelul de ansamblu al UE. Autoritățile naționale s-au arătat reticente față de aceste inițiative și de cadrul de armonizare minimă în care operează EIOPA.

Raportul ECA sosește într-un moment în care Comisia, prin planurile sale pentru o uniune europeană a economiilor și a investițiilor, vrea să regândească regulile pentru fondurile de pensii ocupaționale și pentru produsul paneuropean de pensii, cu ochii pe eficacitatea și atractivitatea acestora. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)