O reformă globală majoră menită să deprecieze dolarul în avantajul Statelor Unite, cu pistolul la tâmpla partenerilor Washingtonului, este planul unuia din principalii consilieri ai președintelui Donald Trump și ar putea fi sursa politicii liderului de la Casa Albă, transmite miercuri AFP într-o analiză.

Doctrina, detaliată într-un text de 41 de pagini publicat în noiembrie, îi aparține lui Stephen Miran, președintele Consiliului Consilierilor Economici al Casei Albe și absolvent al Universității Harvard.

Textul său a fost mult comentat de la începutul ofensivei comerciale a președintelui Trump deoarece pledează pentru introducerea taxelor vamale ca instrument de presiune.

'Din punct de vedere comercial, dolarul este în mod constant supraevaluat', scrie Stephen Miran în textul său. Aceasta 'face exporturile americane mai puțin competitive, importurile americane mai puțin costisitoare și handicapează industria producătoare' deoarece descurajează înființarea de fabrici în SUA.

Dolarul, susținut de puterea americană, este în mod tradițional o monedă de refugiu pentru investitori în caz de război sau criză. De asemenea, este folosit de companiile și statele străine pentru a cumpăra petrol și avioane, la prețuri denominate în dolari. Acest lucru le permite americanilor să se îndatoreze, teoretic, fără limite, deoarece există întotdeauna cineva dispus să îi împrumute. Însă, potrivit lui Stephen Miran, acest sistem internațional face să crească valoarea dolarului.

Prin urmare, Miran cere o reformă majoră în conformitate cu Acordurile Plaza, semnate în 1985 la New York de mai multe state și care prevăd deprecierea dolarului. Ar fi vorba, așadar, în prezent, de 'Acordul Mar-a-Lago', după numele reședinței lui Donald Trump din Florida.

Stephen Miran consideră că impunerea de tarife mari ar trebui, inițial, să împingă în sus dolarul. Cu toate acestea, s-a întâmplat exact opusul după lansare războiului comercial la începutul lunii aprilie, dolarul fiind în cădere liberă.

Pentru a face să scadă valoarea dolarului, Stephen Miran crede că partenerii americani ar putea să vândă dolarii pe care îi dețin.

O altă propunere se referă la schimbarea bonurilor de trezorerie deținute de creditori, în general împrumuturi pe câțiva ani, cu datorii pe o sută de ani. Astfel, SUA nu ar trebui să le ramburseze în mod regulat și ar limita potențiala creștere a ratelor dobânzilor determinată de temerile unei astfel de tulburări financiare pe piețe, spune Stephen Miran.

El propune, de asemenea, o 'redevență' asupra dobânzilor plătite deținătorilor străini de bonuri ale Trezoreriei americane astfel încât să umple vistieria națională. Țările cooperante și-ar putea vedea tarifele reduse și ar putea continua să se bazeze pe umbrela militară a SUA, estimează Miran.

Vicky Redwood, consilieră economică a companiei britanice Capital Economics, consideră că modificarea forțată a obligațiunilor deținute de creditorii SUA ar fi, de facto, echivalentă cu o incapacitate de plată.

Redevența pe bonurile Trezoreriei americane pare 'deosebit de nerealistă', avertizează, de asemenea, experții băncii elvețiene Pictet într-o notă, deoarece poate fi 'interpretată ca o încălcare a contractului sau ca o incapacitate de plată'.

'Totul depinde de conținutul contractului', consideră însă Eric Monnet, profesor la Școala de Economie din Paris. 'Dacă Statele Unite reușesc să obțină un acord din partea (altor) țări, din punct de vedere legal acest lucru se poate face fără neîndeplinirea obligațiilor', a spus el la o conferință recentă.

Chiar Stephen Miran recunoaște în textul său 'riscul unei volatilități nedorite a economiei și a piețelor'. Calea este 'îngustă', a recunoscut el. În ultimele zile, Miran a părut chiar că își temperează doctrina printr-o atitudine mai puțin ofensivă într-unul din discursuri.

Economiștii sunt în general foarte critici la adresa doctrinei sale.

Acest proiect de acord de la Mar-a-Lago 'este greșit din punct de vedere teoretic și practic', consideră Pictet, punând la îndoială argumentele lui Stephen Miran cu privire la originile supraevaluării dolarului.

Potrivit lui Adam Slater, economist la firma britanică Oxford Economics, intervievat de AFP, ar fi nevoie de o scădere a dolarului 'cu peste 20% (...) pentru a reduce în mod semnificativ deficitul comercial', iar Slater se îndoiește că aceasta ar fi fezabil.

'Dacă SUA vor cu adevărat să își reducă deficitele comerciale, există modalități mai bune de a realiza acest lucru', este de părere și Vicky Redwood, care evidențiază riscurile creșterii ratelor dobânzilor la împrumuturile americane.

Acestea din urmă au crescut semnificativ începând de lunea trecută (7 aprilie), atingând niveluri foarte ridicate în cursul acelei săptămâni, un semn de îngrijorare crescândă cu privire la politica economică a SUA, chiar dacă președintele Donald Trump nu a aprobat public planul lui Miran. Cu toate acestea, ratele dobânzilor au scăzut în ultimele două sesiuni, luni și marți săptămâna aceasta. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)