Centrele de colectare a hainelor din Suedia sunt inundate de la începutul acestui an, când a intrat în vigoare o interdicție la nivelul UE cu privire la aruncarea textilelor, astfel că municipalitățile așteaptă cu nerăbdare ca giganții din sectorul de fast fashion să își asume responsabilitățile care le revin, transmite AFP.

'Cantități enorme ajung în fiecare zi. Este o nebunie', spune Brian Kelly, secretar general la asociația caritabilă Artikel2, unde ajung containere pline cu haine second hand.

Începând de la 1 ianuarie 2025, țările europene trebuie să colecteze separat textilele, la fel ca și sticla și hârtia. Obiectivul este promovarea unei gestionări circulare a acestor deșeuri: după triere, ele sunt reutilizate sau reciclate, dacă sunt mult prea deteriorate.

'Am înregistrat o creștere de aproximativ 60% a textilelor colectate în perioada ianuarie-februarie a acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut', a declarat Karin Sundin, specialistă în deșeurile textile la compania de reciclare Stockholm Vatten och Avfall.

După ce textilele sunt sortate, aproximativ 60-70% sunt destinate a fi reutilizate, și 20-30% sunt reciclate (sub formă de căptușeală, material pentru izolare sau materiale compozite) și 7 până la 10% sunt arse în scop energetic, potrivit Agenției suedeze pentru protecția mediului.

Este vorba de un progres semnificativ, comparativ cu situația de dinainte, potrivit experților care subliniază că înainte hainele aruncate erau sistematic incinerate.

Cu toate acestea, din cauza infrastructurilor insuficiente în Suedia, hainele utilizate sunt în mare parte exportate spre străinătate, în special spre Lituania, unde sunt sortate, reutilizate, incinerate pentru energie.

'Nu avem mari instalații de triere capabile să pună în valoare toate aceste textile, cum este cazul de exemplu în Europa de Est. Motivul este că trierea este o activitate cu un consum intensiv de mână de lucru, ceea ce o face foarte costisitoare', explică Karin Sundin.

Suedia aruncă 90.000 de tone de textile pe an, adică o medie de 10 kilograme pe cap de locuitor, potrivit Societății suedeze pentru conservarea naturii. Media în UE este de 19 kilograme pe cap de locuitor în 2022, în creștere de la 17 kilograme în 2019, arată datele Agenției europene a mediului.

Dacă vorbim de poluarea generată de sectorul de îmbrăcăminte, datele arată că pentru fabricarea unui tricou de 135 de grame este nevoie de 2.500 de litri de apă și un kilogram de chimice, susține Yvonne Augustsson, consilier la Agenția suedeză pentru protecția mediului. 'Asta înseamnă emisii de gaze cu efect de seră cuprinse între două și cinci kilograme', a spus Augustsson. Potrivit acesteia, în Suedia un articol de îmbrăcăminte este utilizat, în medie, de 30 de ori. Dacă s-ar dubla această durată de utilizare, până la 60 de utilizări, ceea ce pare rezonabil, impactul asupra mediului ar fi redus la jumătate.

Problema este că sortarea textilelor în Suedia care în sarcina municipalităților, multe dintre ele fiind inundate de cantitățile de textile pe care le-au primit după introducerea noii legi. În zonele slab populate din nordul Suediei, unele orașe precum Kiruna continuă să incinereze textilele pentru că nu găsesc pe cineva care să le ia.

Giganții din sectorul de fast fashion, precum H&M și Zara, sunt așteptați să își aducă și ei aportul la gestionarea problemei deșeurilor la care au contribuit, iar negocierile se derulează la nivel european pentru a stabili care este responsabilitatea lor.

Potrivit unui acord preliminar convenit de statele membre în data de 18 februarie, actorii din sectorul de fast fashion vor fi responsabili pentru gestionarea deșeurilor lor textile, inclusiv pentru punerea la punct a sistemelor de colectare, sortare, reutilizare și reciclare.

Ideea este acea de a încuraja retailerii de fast fashion să producă 'haine destinate să dureze mai mult', spune Augustsson.

Însă în paralel este nevoie și de o modificare de mentalitate la nivelul consumatorilor. Fiecare persoană ar trebui să 'nu cumpere mai mult de cinci articole de îmbrăcăminte noi pe an', susține Beatrice Rindevall, președinta Societății suedeze pentru conservarea naturii, care în mod regulat organizează zile în care se face schimb de haine. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)