Ponderea datoriei în PIB a crescut anul trecut pentru prima dată din 2020, în condițiile în care datoria mondială a înregistrat un nou nivel anual record, de 318.000 miliarde de dolari, iar creșterea economică a încetinit, susține Institutul Internațional pentru Finanțe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite Reuters.

Creșterea cu 7.000 miliarde de dolari a datoriei globale a reprezentat mai puțin de jumătate din creșterea din 2023, când așteptările privind reducerea dobânzii de către Rezerva Federală a SUA a dus la majorarea cheltuielilor. Totuși, avertizează IIF, așa numiții 'observatori de bonduri' (bond vigilantes) ar putea pedepsi guvernele dacă persistă majorarea deficitelor fiscale.

'Sporirea verificării echilibrelor bugetare - în special în țările cu un mediu politic polarizat - a fost o constantă în ultimii ani', apreciază Institutul Internațional pentru Finanțe.

Reacțiile piețelor la politicile fiscale din Marea Britanie au dus la demisia premierului Liz Truss în 2022, în timp ce presiunile similare din Franța au determinat demisia prim-ministrului Michel Barnier în 2024.

Pe plan mondial, ponderea datoriei în PIB a atins 328% în 2024, o creștere de 1,5 puncte procentuale, pe fondul datoriei guvernamentale ridicate, de 95.000 miliarde de dolari, în contextul încetinirii inflației și a creșterii economice. IIF se așteaptă anul acesta la o încetinire a creșterii datoriei, pe fondul incertitudinilor globale fără precedente și a costurilor ridicate de împrumut.

Totuși, IIF a avertizat în pofida costurilor ridicate de împrumut și a incertitudinilor politicilor economice, estimarea sa privind o creștere de 5.000 miliarde de dolari a datoriei guvernamentale în acest an să crească, în urma solicitărilor pentru noi măsuri de stimulare și a majorării cheltuielilor din domeniul apărării în Europa.

Piețele emergente, conduse de China, India, Arabia Saudită și Turcia, au fost responsabile anul trecut pentru aproximativ 65% din creșterea datoriei globale.

'Sporirea tensiunilor comerciale și decizia administrației Trump de a îngheța ajutorul extern ar putea provoca dificultăți semnificative de lichiditate și reducerea capacității de a rostogoli și de a avea acces la datorii în valută. Aceste evoluții subliniază importanța mobilizării veniturilor naționale pentru a spori reziliența în fața șocurilor externe', se arată în raportul IIF. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)