Încercările României de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce cel mai ridicat deficit bugetar din UE se confruntă cu obstacole, într-un an plin de pericole politice și afectat de riscul pierderii mult râvnitului calificativ 'investment-grade' (recomandat pentru investiții), se arată într-o analiză realizată vineri de Reuters.

Alegerile prezidențiale programate în mai, după anularea votului în decembrie în urma acuzațiilor legate de interferența Rusiei, fac mai dificilă elaborarea unui plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB, scrie Reuters.

Țara intenționează să obțină anul acesta 13 miliarde de euro via obligațiuni internaționale, una dintre cele mai ridicate valori în rândul piețelor emergente.

Totuși, vineri agenția de evaluare financiară S&P Global ar putea înrăutăți perspectiva ratingului la negativă, după o decizie similară a Fitch luna trecută. Ambele agenții, precum și Moody's, acordă deja României cel mai redus nivel al calificativului 'investment-grade'.

Pierderea calificativului recomandat pentru investiții, ar putea majora costurile de împrumut. Un studiu din 2016 al Băncii Mondiale avertizează că un calificativ 'junk' (nerecomandat pentru investiții) din partea a cel puțin două mari agenții de evaluare financiară ar spori costurile de împrumut pe termen scurt ale țării cu aproape 200 puncte de bază în medie.

Deși datoria României este sub nivelul mediu din UE, țara înregistrează cea mai rapidă creștere din 2019 a împrumuturilor în rândul statelor membre ale blocului comunitar.

'Vedem deja o deteriorare din partea perspectivei investitorilor legat de costuri', a afirmat Yerlan Syzdykov, director responsabil de piețele emergente la Amundi, în legătură cu riscurile la adresa ratingului.

Săptămâna trecută, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat pentru Reuters că speră că măsurile de reducere a deficitului și scăderile de costuri din sectorul public, propuse în Bugetul Guvernului pe 2025, vor restabili credibilitatea fiscală a țării.

De asemenea, România are ca obiectiv reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles săptămâna trecută.

Autoritățile ar urma să emită obligațiuni până când va fi trimis Parlamentului Bugetul pe 2025, menit să reducă deficitul, dar fără creșteri majore de taxe care, deși nepopulare și potențial neatrăgătoare din perspectiva votului, sunt totuși văzute de investitori, analiști și agenții de rating drept cel mai ușor remediu, ținând cont că România are a doua cea mai scăzută pondere a impozitelor în PIB din UE, se subliniază în analiza Reuters.

Țara a pierdut oportunitatea de a emite obligațiuni mai devreme - înainte de volatilitatea de pe piață în urma inaugurării președinției lui Donald Trump - și se confruntă deja cu costuri mai ridicate, aprobarea Bugetului fiind întârziată probabil până în februarie.

'A fost efectul turbulențelor provocate de alegerile prezidențiale de la finalul anului trecut și lipsa aprobării Bugetului pe 2025 care, cred eu, au prevenit intrarea prea curând pe piața de obligațiuni', susține Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn.

Luna aceasta, randamentele obligațiunilor guvernamentale ale României pe zece ani au urcat cu 74 puncte de bază, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, de peste 8%, mult peste nivelul din Ungaria, unde se înregistra al doilea cel mai ridicat nivel, de 6,9%.

Patru alegeri anul trecut au dus la un deficit bugetar de 8,6% din PIB. Mulți se așteaptă ca Executivul să-l reducă după liniștirea situației, dar noile alegeri prezidențiale pun sub semnul întrebării o astfel de evoluție. Moscova a dezmințit orice interferență în vot, subliniază sursa citată.

Ștefan Nanu, director general la Direcția Generală de Trezorerie și Datorie Publică din Ministerul Finanțelor, a afirmat că țara 'trebuie să livreze' pentru acel plan 2031, care va susține creșterea economică în timp ce se reduce deficitul.

Nanu a declarat că România ar putea, de asemenea, accesa cel puțin patru miliarde de euro de la instituțiile financiare internaționale și fondurile UE de redresare, precum și 40-45 miliarde de lei (17,94 miliarde de dolari) din obligațiunile interne.

Dar oficialii români au comentarii contradictorii referitoare la necesitatea majorării taxelor, și nicio măsură nu este așteptată înainte de alegerile din mai. Orice slăbiciune a stabilității sociale ar putea face mai dificilă adoptarea reducerilor cerute.

O altă lovitură ar putea fi iminenta revizuire a S&P.

'Dominanța fiscală este o temă dominantă pe piețele emergente și cele dezvoltate. Ori de câte ori nu se arată semne de presiune din partea investitorilor pentru consolidare, ei vor fi pedepsiți', a apreciat Mikhail Volodchenko, manager de portofoliu la AXA.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)