Serbia va primi 1,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană dacă va îndeplini programul de reformă promis, a declarat vineri, la Belgrad, preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, transmite EFE.

Într-o conferinţă de presă după întrevederea cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, şefa executivului european a calificat agenda de reformă prezentată de Belgrad drept "excelentă" şi a anunţat că Serbia va primi anul acesta o "prefinanţare" de 110 milioane de euro.

"Doresc să vă mulţumesc dumneavoastră şi echipei dumneavoastră pentru munca bună la agenda reformelor. Este o agendă excelentă", a declarat Von der Leyen.

Cele 1,5 miliarde de euro fac parte din "Planul de creştere pentru Balcanii de Vest", care alocă în total 6 miliarde de euro - 2 sub formă de granturi şi 4 ca împrumuturi - pentru ţările din regiune.

Planul CE vizează promovarea reformelor solicitate de UE, astfel încât Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia să se poată integra pe deplin în UE.

Serbia şi Kosovo trebuie, de asemenea, să avanseze în negocierile dificile pentru normalizarea relaţiilor lor, un proces care nu a înregistrat progrese în ultimii ani.

De asemenea, marea majoritate a statelor membre ale UE şi-ar dori ca Belgradul să îşi alinieze politica externă cu a lor, obiectiv de care guvernul sârb s-a îndepărtat de la începutul invaziei ruse în Ucraina ca urmare a legăturilor tradiţionale şi puternice pe care Serbia le menţine cu Rusia.

Deşi apăra integritatea teritorială a Ucrainei, Belgradul nu a impus sancţiuni Rusiei. Chiar şi vicepremierul sârb Aleksandar Vulin, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai preşedintelui Vucic, a declarat joi, la summitul BRICS desfăşurat în oraşul rus Kazan, că ţara sa vrea să facă parte din grupul BRICS.

La conferinţa de presă comună cu Von der Leyen, preşedintele Vucic a declarat că Serbia "nu va schimba principalele obiective ale politicii sale externe şi interne"."Aici mă gândesc la calea noastră europeană, la efortul nostru pentru o Serbia europeană", a adăugat el.

CE a aprobat miercuri agendele de reformă pentru Albania, Muntenegru, Kosovo, Serbia şi Macedonia de Nord pentru perioada 2024-2027, cu scopul de a stimula creşterea economică şi progresul acestor ţări candidate pe calea lor de integrare deplină în UE.

Serbia este unul dintre cei mai avansaţi candidaţi la aderarea la UE, deşi în ultimii ani a stagnat. În negocierile de aderare, care au început oficial în 2014, a închis două capitole, dar din 2021 nu a mai deschis altele.

Preşedinta CE a încurajat vineri Serbia să devină un "lider în industria bateriilor" şi a promis sprijinul deplin al Bruxelles-ului pentru atingerea acestui obiectiv, într-o aluzie evidentă la potenţialul de exploatare a litiului pe care îl are ţara balcanică.

În conferinţa de presă cu preşedintele sârb, şefa executivului comunitar a subliniat importanţa anumitor "materii prime critice" pentru mobilitatea electrică.

"Vreau să vă felicit pentru acţiunea dumneavoastră care să permită Serbiei să devină lider în industria bateriilor şi a vehiculelor electrice. Acestea sunt industriile de mâine şi suntem aici pentru a le sprijini la fiecare pas", a declarat Von der Leyen.

În timpul unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Belgrad în iulie, Serbia a semnat cu vicepreşedintele CE Maros Sevcovic un memorandum de înţelegere privind un parteneriat strategic în domeniul materiilor prime cheie, cu perspectiva unui proiect de extracţie a litiului.

Serbia intenţionează să dezvolte un lanţ complet în acest sector, de la extracţia mineralelor şi producţia de baterii până la fabricarea de vehicule, dar în ţară există o mare rezistenţă la proiect, cu proteste masive, de teama deteriorării mediului.

Von der Leyen a promis vineri că UE, dacă va participa la aceste planuri, va asigura respectarea maximă a mediului înconjurător şi a evidenţiat perspectiva creării de locuri de muncă în acest sector. "Vom lucra împreună la proiecte ambiţioase care vor crea locuri de muncă bune şi creştere economică chiar aici, în Serbia", a spus Von der Leyen.

Preşedinta CE a estimat că o astfel de cooperare ar putea contribui la crearea a 20.000 de locuri de muncă şi la adăugarea a 6 miliarde de euro pe an la PIB-ul Serbiei. În ceea ce priveşte posibilele riscuri de deteriorare a mediului, Von der Leyen a asigurat că acestea nu vor apărea în proiectele comune.

"Puteţi fi deplin siguri că vă vom respecta şi vom păstra natura voastră frumoasă şi că vă vom asculta mereu şi vom coopera cu comunitatea locală deoarece acesta este standardul conform căruia procedăm în UE", a subliniat ea.

Tranziţia la mobilitatea electrică şi reducerea, în consecinţă, a amprentei de carbon reprezintă unul dintre paşii prevăzuţi de Pactul verde european. În plus, Bruxelles-ul doreşte să îşi reducă dependenţa de China ca sursă de materii prime precum litiul, un element cheie în fabricarea bateriilor pentru maşinile electrice. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)