Din insulele Baleare şi până în Canare, din Barcelona până la Malaga, manifestaţiile ostile supraturismului se înmulţesc în Spania, a doua mare destinaţie turistică mondială, obligând autorităţile să încerce să concilieze bunăstarea locuitorilor cu un sector economic crucial, transmite AFP.

"Insulele Canare nu mai pot", sub acest slogan a fost lansat un apel la un protest ce ar urma să aibă loc sâmbătă în insulele din acest arhipelag situat în nord-vestul Africii, foarte vizitat pentru că este tot timpul însorit. Obiectivul protestului: oprirea construirii a două complexe hoteliere la Tenerife, principala insulă din arhipelag, şi o luare în calcul mai bună a locuitorilor şi mediului în contextul exploziei incontrolabile a turismului.

"Insulele noastre sunt o comoară care trebuie apărată" susţine organizaţia 'Canarias se agota' ('Insulele Canare se epuizează' n.r.) aflată la originea mişcării de proteste, şi ai cărei membri au intrat săptămâna trecută în grevă pentru a pune presiune asupra autorităţilor.

Anul trecut, insulele Canare au primit 16 milioane de vizitatori, de şapte ori mai mulţi decât cei 2,2 milioane de locuitori. O cifră extrem de ridicată având în vedere resursele locale, a declarat purtătorul de cuvânt la organizaţia 'Canarias se agota', Victor Martin, care a denunţat o dezvoltare suicidală.

Această nemulţumire nu este un fenomen izolat, din ce în ce mai multe mişcări anti-turistice, în special pe reţelele sociale, apărând în ultimele săptămâni în Spania.

La Malaga, una din destinaţiile principale pentru turismul de tip soare şi plajă, pe zidurile şi porţile locuinţelor utilizate pentru găzduirea turiştilor se pot vedea autocolante cu slogane de tip: "Aici înainte era casa mea" sau "întoarce-te acasă la tine".

Acelaşi lucru la Barcelona sau în insulele Baleare, unde protestatarii au instalat panouri publicitare false pe anumite plaje în care sunt lansate avertismente, în limba engleză, cu privire la riscul de căderi de pietre sau de înţepături ale unor meduze periculoase, totul în scopul de a-i descuraja pe potenţialii vizitatori.

Printre nemulţumirile locuitorilor se numără presiunea imobiliară, multiplicarea închirierii locuinţelor în scop turistic astfel încât unii locuitori au fost obligaţi să plece din centrul oraşelor, precum şi neplăcerile sonore şi de mediu.

În Catalonia, care se confruntă de trei ani cu o secetă istorică, presiunea exercitată de hotelurile din Costa Brava asupra rezervelor de apă creează de asemenea nemulţumiri, în condiţiile în care autorităţile au plasat aproape toată regiunea în stare de urgenţă, de la începutul lunii februarie.

"Există destinaţii turistice care sunt la limita capacităţilor. Este o problemă care apar punctual, în vârf de sezon şi în anumite părţi ale ţării, dar care ia amploare", a recunoscut recent José Luis Zoreda, vicepreşedintele organizaţiei patronale Exceltur.

Proteste ale spaniolilor faţă de supraturism au avut loc încă din anii 2010, în special la Barcelona. Însă după pauza creată de Covid-19, se pare că exasperarea a ajuns la o nouă cotă, în condiţiile în care anul trecut Spania a găzduit un număr record de 85,1 milioane de turişti străini.

În dorinţa de a evita o supraaglomerare, mai multe oraşe au decis să treacă la ofensivă, cum este Saint-Sébastien, din Ţara Bascilor (nord), care la finele lunii martie a decis să limiteze la 25 de persoane componenţa grupurilor turistice în centrul oraşului, după ce anterior a interzis ghizilor să mai folosească portavocea cu prilejul tururilor ghidate.

Tot la finele lunii martie, Sevilia (sud) a anunţat că ar putea introduce accesul plătit, pentru non-rezidenţi, în celebra piaţă centrală Plaza de Espana (Piaţa Spaniei, n.r.). La rândul său, Barcelona a decis să scoată de pe Google Maps o linie de autobuz foarte frecventată de turişti, astfel încât de aceasta să se bucure locuitorii.

Însă pentru autorităţi astfel de decizii nu sunt uşor de luat. În Spania turismul reprezintă 12,8% din PIB şi asigură 12,6% din locurile de muncă, astfel că numeroase familii depind de acest sector şi nu sunt favorabile iniţiativelor care aduc prejudicii turismului. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)