Banca Centrală Europeană trebuie să înceteze să mai subvenţioneze băncile comerciale şi ar trebui să reducă dobânzile plătite pentru lichidităţile pe care băncile le-au luat ieftin de la banca centrală, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale Austriei, Robert Holzmann, într-un interviu pentru Reuters.

În prezent, băncile comerciale stau pe un exces de lichiditate de aproximativ 3.200 miliarde de euro, care este depozitat la BCE şi pentru care băncile comerciale primesc o dobândă de 4%, ceea ce face ca atât BCE cât şi multe dintre băncile naţionale din zona euro să înregistreze pierderi.

"Nu există niciun motiv de politică monetară pentru care ar trebui să mai oferim această subvenţie. Nu este acceptabil că actuala structură pune povară majoră pe rezultatele financiare ale băncilor centrale. Nu putem funcţiona la nesfârşit pe deficite", a spus Robert Holzmann, care face parte şi din Consiliul guvernatorilor BCE.

În miezul problemei stă operaţiunea de tipărire masivă de bani a BCE, cunoscută sub denumirea de relaxare cantitativă, care a fost punctul de referinţă al eforturilor sale de stimulare din ultimul deceniu. BCE a tipărit mii de miliarde de euro pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale, în speranţa că creditul ieftin şi abundent va relansa creşterea economică şi va readuce inflaţia înapoi la ţinta de 2%. Atunci când dobânzile erau în zona negativă, aceste lichidităţi masive costau BCE foarte puţin însă acum instituţia de la Frankfurt trebuie să plătească o dobândă de 4% pentru banii depozitaţi de băncile centrale, iar aceste cheltuieli depăşesc cu mult orice venit pe care l-ar putea înregistra BCE.

Având în vedere că durează mai mulţi ani pentru ca grămada de obligaţiuni să se diminueze, cel mai probabil că plăţile cu dobânzile vor rămâne o cheltuială pe termen lung iar unele bănci centrale ar putea să epuizeze cea mai mare parte dacă nu totalitatea rezervelor de profit.

Acesta este şi unul dintre motivele pentru care, anul trecut, BCE a decis să ceară băncilor comerciale să păstreze, neremunerate, 1% din rezervele în exces depozitate la banca centrală.

O serie de decidenţi de la BCE, inclusiv preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, au cerut un procent mai mare dar nu au reuşit să obţină un sprijin suficient, chiar dacă Banca Centrală a Germaniei a afişat în 2023 un rezultat negativ net din dobânzi de 13,9 miliarde de euro.

Cu toate acestea, Holzmann a spus că el nu este pregătit să renunţe la această luptă şi vrea să reducă plăţile acordate băncilor. "Din punctul meu de vedere, discuţia cu siguranţă nu s-a încheiat", a spus Holzmann, susţinând că procentul rezervelor neremunerate ar trebui să fie undeva între 5% şi 10%. "Pentru mine, asta este un fel de clawback", a adăugat Holzmann.

Analiştii de la Morgan Stanley estimează că pierderile înregistrate de BCE şi băncile naţionale, care împreună formează Eurosistemul, vor continua să crească în acest an, pentru ca în 2025 să se reducă. "Estimăm că Eurosistemul va înregistra pierderi de 56,6 miliarde de euro în 2023, 62,2 miliarde de euro în 2024 şi 12,3 miliarde de euro în 2025", estimează analiştii de la Morgan Stanley. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)