Tranziţia către economia circulară a încetinit la nivel global anul trecut, în condiţiile în care vasta majoritate a materiilor prime care intră în economii provin încă din surse virgine iar ponderea materiilor secundare, reutilizate, s-a redus constant în ultimii cinci ani, de la 9,1% în 2018, până la 7,2% în 2023, indică studiul "Circularity Gap 2024", realizat de Deloitte şi Circle Economy Foundation.

Raportul publicat marţi arată că zonele de intervenţie care ar putea combate această tendinţă sunt industria agroalimentară, cea producătoare şi construcţiile, sectoare intens poluante, mari consumatoare de materii prime vulnerabile şi care, împreună, ocupă peste trei sferturi din forţa de muncă la nivel global.

Exploatarea intensivă a resurselor a fost un factor-cheie în creşterea economiilor, a nivelului de trai şi a speranţei de viaţă în ultima sută de ani, însă impactul modelului economic clasic devine nesustenabil la nivel global, explică studiul, amintind că numai în ultimii şase ani economiile lumii au consumat aproape 600 de miliarde de tone de materii, adică aproape la fel de mult precum în întreg secolul XX, în timp ce şase dintre cele nouă sisteme de echilibru planetar, care măsoară starea apelor, a solurilor şi a aerului, sunt afectate ireversibil. În schimb, un ritm susţinut al transformărilor spre economia circulară ar putea să contribuie la reducerea emisiilor cu cel puţin o treime şi la crearea a două milioane de joburi, în cadrul unei pieţe "circulare" care ar putea ajunge la trei miliarde de dolari până în 2026, mai arată raportul.

"Studiul atrage atenţia asupra unui aspect greu de ignorat: în timp ce economia circulară este recunoscută ca o mega-tendinţă care şi-a făcut loc în strategiile de business, cifrele care indică obiectiv progresul tranziţiei au scăzut constant în ultimii cinci ani. Cu alte cuvinte, transformările spre modelul economic circular nu ţin pasul cu creşterea cererii de consum şi par să nu aibă un caracter sistemic. De altfel, acestea sunt şi direcţiile pentru care raportul propune căi de acţiune: pe de o parte, este nevoie de abordarea prioritară a sectoarelor esenţiale, cu impact mare de mediu, aşa cum sunt cel agroalimentar, industria producătoare şi construcţiile, iar, pe de altă parte, efortul trebuie să implice sinergic actorii de business, sectorul public şi societatea civilă", a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova, potrivit unui comunicat al companiei de consultanţă.

Intervenţia ar trebui să aibă loc în trei planuri simultane, ţinând cont nu doar de raţiuni de mediu, ci şi de factori precum efectele crizei sanitare şi ale tensiunilor geopolitice, recomandă studiul. În primul rând, aceasta ar trebui să includă politici, obiective şi norme de conformare naţionale şi supranaţionale care să determine actorii economici de toate categoriile să înceapă tranziţia, creând astfel efecte unitare sau comparabile de-a lungul lanţurilor de valoare. În al doilea rând, intervenţia ar trebui să se deruleze în plan financiar, prin creşterea investiţiilor în măsurile de tranziţie - retehnologizare, ecodesign ş.a. - precum şi printr-o reformă fiscală cu componentă de mediu, aşa-zisa "contabilitate a costurilor reale", care ia în calcul şi costurile de mediu ale afacerii. În al treilea rând, studiul punctează necesitatea educării şi motivării continue a oamenilor în sensul unei mentalităţi de trai şi de consum responsabile şi eficiente.

"România are unul dintre cele mai reduse procente de circularitate din UE, 1,4, potrivit datelor Eurostat pentru 2022, însă, pe altă parte, începând din 2023 avem un cadru complet de reglementări, politici şi programe menite să inducă schimbarea de mentalitate de-a lungul întregului lanţ valoric, până la consumatorul final, aşadar este de aşteptat să vedem evoluţii, la care, de altfel, ne dorim să contribuim cu expertiza noastră", a declarat Adrian Teampău, director, Consultanţă în economie circulară, Deloitte România.

Regândirea modelului actual de exploatare şi consum în logica circularităţii va influenţa pozitiv şi aşa-zisa curbă a dezvoltării socioeconomice la nivel global, mai indică studiul, diminuând decalajele între ţări şi continente. Numeroase regiuni din Africa şi Asia de Sud-Est au încă nevoie să crească accelerat capacitatea de producţie pentru a reduce sărăcia şi riscurile sociale asociate. Studiul încadrează aceste zone în categoria Build şi arată că, în cazul lor, creşterea consumului de materii este justificată de obiectivul asigurării bunăstării şi stabilităţii sociale, dar trebuie să se facă ţinând totodată cont de problemele urgente de mediu. De cealaltă parte, economiile puternice, din categoria Shift (Europa, SUA), sau cele emergente, din categoria Grow (China), ar trebui să creeze un aşa-zis "spaţiu ecologic" în beneficiul regiunilor subdezvoltate, prin reducerea sau stabilizarea propriului consum.

Deloitte furnizează, la nivel global, servicii de audit, consultanţă fiscală şi juridică, consultanţă, consultanţă financiară şi managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500 şi către mii de companii din sectorul privat. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)