Ministerul elen de Finanţe a prezentat joi o serie de modificări aduse programului de acordare de vize de aur, majorând suma minimă pe care un străin trebuie să o investească în schimbul obţinerii unui permis de rezidenţă, în ideea de a răspunde la criza imobiliară din Grecia, transmite Bloomberg.

Începând din 2014, Grecia a oferit permise de rezidenţă străinilor care au investit cel puţin 250.000 de euro într-o proprietate din Grecia, o ofertă atractivă comparativ cu Spania şi Ţările de Jos, unde programele similare costau de câteva ori mai mult.

În ultimii ani, Guvernul de la Atena a majorat valoarea minimă a investiţiei necesare pentru acordarea permisului de rezidenţă. În luna august a anului trecut pragul minim de investiţii pentru acordarea unei vize de aur a fost majorat la 500.000 de euro în zone populare precum Salonic, unele părţi din Atena şi insulele Mykonos şi Santorini.

Acum, autorităţile de la Atena au luat o decizie similară. Conform noilor reglementări dezvăluite joi seara, investitorii vor trebui să investească cel puţin 800.000 de euro în zonele enumerate mai sus, precum şi în insulele cu populaţii de peste 3.100 de locuitori, potrivit Ministerului de Finanţe. Modificările vor intra în vigoare la 31 martie iar în ceea ce priveşte restul ţării, pragul pentru acordarea de vize de aur a fost majorat de la 250.000 până la 400.000 de euro. În toate cazurile, investitorii vor trebui să cumpere o proprietate cu o suprafaţă de peste 120 de metri, care să nu poată fi utilizată pentru a fi închiriată pe termen scurt.

În timp ce Guvernul de la Atena spune că planul îi va descuraja pe investitorii străini să cumpere proprietăţi în zonele dezirabile, mulţi susţin că modificările nu vor reuşi să ţină sub control costurile cu locuinţele.

"Programul golden visa nu are nimic de a face cu creşterile de preţuri", spune Athina Drakopoulou, dând vina pe tendinţa de închirieri pe termen scurt. La finele anului trecut, Athina Drakopoulou a fost nevoită să îşi închidă magazinul de artizanat pe care îl avea de 13 ani la Koukaki, un cartier din apropiere de Acropole. Proprietarul spaţiului i-a dublat chiria şi Drakopoulou nu a putut concura cu investitorii interesaţi de cafenele şi Airbnb.

Potrivit multor analişti, adevăratul vinovat este lipsa ofertei. Criza financiară a pus capăt noilor construcţii timp de aproape un deceniu, şi chiar dacă populaţia Greciei a rămas mai mult sau mai puţin stabilă, numărul de locuinţe disponibile pentru a fi închiriate s-a redus. În paralel, platforme precum Airbnb au convertit locuinţele în proprietăţi disponibile pentru închiriere pe termen scurt, iar unii proprietari nemulţumiţi de fiscalitate au lăsat locuinţele nelocuite în loc să le pună pe piaţă.

Deşi criza de locuinţe din Grecia este rezultatul mai multor factori, vizele de aur reprezintă "o picătură într-un ocean comparativ cu cererea crescută", consideră Ilias Lekkos, economist şef la Piraeus Bank. Potrivit acestuia, aproximativ 18.000 de persoane au participat în programul golden visa de la lansarea sa, şi doar un mic număr de case au fost scoase de pe piaţă. "Este nevoie de stimulente pentru construcţia de noi case", spune Lekkos.

Potrivit analiştilor de la Piraeus Bank, aproximativ 200.000 de unităţi de locuit sunt necesare pentru a acoperi cererea la nivelul întregii ţări.

Guvernul grec a început să ia măsuri pentru a rezolva criza de spaţii de locuit. Începând din acest an, proprietarii sunt obligaţi să înfiinţeze o firmă şi să plătească o taxă de 13% la fel ca hotelurile, în situaţia în care închiriază cel puţin trei proprietăţi pe termen scurt. De asemenea, începând din februarie, Guvernul grec va acoperi 40% din costul lucrărilor de renovare, sau până la 10.000 de euro, pentru apartamentele ai căror proprietari sunt dispuşi să le închirieze pe termen lung. Însă, având în vedere că închirierea în regim Airbnb aduce în medie 100 de euro pe noapte, într-o ţară în care salariul minim este de aproximativ 780 de euro pe lună, iniţiativa Executivului ar putea să nu fie una atractivă pentru proprietari. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)