Franţa vrea să faciliteze investiţiile fondurilor de capital privat (private equity) în companiile listate şi să reducă costurile concedierilor pentru companiile financiare, în cadrul noilor măsuri menite să facă Parisul mai atrăgător pentru serviciile financiare, a anunţat parlamentarul Alexander Holroyd, transmite Reuters.

Din 2016, când Marea Britanie a votat să părăsească Uniunea Europeană (Brexit), Franţa încearcă să aducă la Paris locurile de muncă bine plătite din domeniul financiar şi a înregistrat unele succese.

Între 2017 şi 2022, au fost create peste 7.000 de locuri de muncă în domeniul financiar, conform proiectului de lege prezentat luni şi care va fi dezbătut în parlament luna viitoare.

Bănci de pe Wall Street, inclusiv Bank of America, JP Morgan şi Morgan Stanley, precum şi bănci europene, cum ar fi Barclays, sunt printre cele care şi-au majorat numărul de angajaţi în Franţa.

Noul proiect ar urma să acorde o derogare pentru legislaţia muncii din Franţa, care în general sprijină angajaţii, pentru a uşura concedierea traderilor bine plătiţi, astfel încât pachetele lor compensatorii să fie mai puţin costisitoare pentru angajatorii lor.

Excepţia a fost solicitată de unele bănci americane, care susţin că potenţialele costuri legate de concedieri fac dificilă creşterea numărului de angajaţi de top în Paris, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Alexander Holroyd, membru al partidului preşedintelui Emmanuel Macron, a recunoscut luni că va fi dificil să existe în legislaţie o separare pentru anumiţi angajaţi pentru un tratament juridic excepţional, dar a adăugat că măsurile vizează traderii de la bănci, fondurile speculative, companii care tranzacţionează energie şi materii prime.

Legislaţia franceză trebuie să fie adaptată pentru companiile care asigură mai multă finanţare şi fac din Paris un hub financiar mai atractiv, a declarat Holroyd.

În cazul fondurilor de capital privat, noua legislaţie le va permite să investească în firmele franceze care au o capitalizare bursieră de până la 500 de milioane de euro, în prezent plafonul fiind de 150 de milioane de euro. În mod potenţial, fondurile de capital privat vor investi în alte 88 de firme franceze, comparativ cu nivelul din acest moment, a explicat Holroyd.

De asemenea, legislaţia va introduce drepturi de vot multiplu drepturi de vot multiplu, ca parte a ofertelor publice iniţiale (IPO) la Bursa de la Paris, după măsuri similare adoptate la Londra şi Amsterdam. În plus, vor fi atenuate reglementările privind majorarea capitalului, pentru a alinia mai bine legea din Franţa cu normele din alte ţări europene şi din Statele Unite.

"Problema existenţială a Europei este cum vom finanţa economia. Dacă suntem capabili să rezolvăm această problemă, vom atrage investitori", le-a spus jurnaliştilor Holroyd. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)