Drumurile europene sunt cele mai sigure din lume însă în continuare au loc peste 20.000 de decese pe an, iar obiectivele ambiţioase pentru siguranţa rutieră au puţine şanse să fie atinse, întrucât progresele au stagnat, se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene (ECA).

Acesta mai semnalează că se observă diferenţe pronunţate între ţări, rata cea mai mare de decese în accidente rutiere fiind în România.

"Dacă nu fac eforturi mai mari, UE şi statele sale membre riscă să nu atingă obiectivele ambiţioase pe termen mediu şi lung stabilite la nivelul Uniunii, şi anume de a reduce la jumătate şi, treptat, la zero decesele şi vătămările grave în accidente rutiere. În pofida abordării cuprinzătoare a Comisiei Europene, progresele în reducerea deceselor şi a vătămărilor grave cauzate de accidente rutiere au stagnat în ultimii ani, ceea ce pune grav sub semnul îndoielii capacitatea UE de a le reduce la aproape zero până în 2050. Se preconizează că, până în 2030, numărul de decese va scădea cu doar un sfert, în loc de jumătate cum este planificat, faţă de cifra din 2019, când 22.800 de persoane au murit în accidente rutiere în UE", se menţionează într-un comunicat al ECA.

Conform raportului, accidentele rutiere sunt o cauză frecventă de deces prematur în UE. Participanţii la trafic din categoriile vulnerabile, cum ar fi pietonii, bicicliştii şi motocicliştii, sunt cei mai expuşi acestui risc, în condiţiile în care aproape 50% din totalul deceselor se produc în rândul acestora, urmaţi de pasagerii autovehiculelor (45%). Se estimează un raport de unu la cinci între vieţile pierdute şi vătămările grave.

"UE a avansat mult în domeniul siguranţei rutiere, însă, în continuare, mor oameni în fiecare zi pe şoselele noastre. În ritmul actual al progreselor, obiectivul de a reduce la jumătate numărul de decese nu va fi atins. Dacă doresc să îşi îndeplinească obiectivele, UE şi statele sale membre trebuie să îşi intensifice eforturile în acest sens", a declarat Eva Lindstrom, membra Curţii care a condus acest audit, citată în comunicat.

În 2022 (cel mai recent an cu date complete disponibile), 20.640 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE. Rata medie a deceselor în UE a fost de 46 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori: rata cea mai mică s-a înregistrat în Suedia cu 22 de decese, iar cea mai mare în România cu 86 de decese.

"Pentru a se putea atinge obiectivul stabilit pentru 2030, va fi nevoie de o reducere anuală cu 4,6% per ansamblul UE; or, în ultimii cinci ani, acest procent a fost în medie de doar 2,5% pe an. Obiectivele de siguranţă rutieră ale UE nu pot fi atinse decât dacă statele membre pun în aplicare finanţarea şi politicile necesare, întrucât ele se află "în scaunul şoferului" atunci când este vorba de implementarea anumitor măsuri care ar putea îmbunătăţi în mod direct siguranţa rutieră. Pentru a le ajuta să evite decesele şi vătămările grave, Comisia a adoptat o abordare multistratificată - abordarea "sistemului sigur" a UE - care se sprijină pe opt piloni, printre care siguranţa vehiculelor, infrastructura rutieră şi utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă", subliniază raportul.

Auditorii consideră că această abordare este cuprinzătoare, dar atrag atenţia asupra unor deficienţe. De exemplu, monitorizarea de către Comisie a performanţei statelor membre nu este încă eficace. Mai mult, acţiunea UE nu acoperă toate domeniile de risc, cum ar fi viteza, care, alături de condusul sub influenţa alcoolului, lipsa centurii de siguranţă şi distragerea atenţiei conducătorului auto, se numără printre cauzele principale ale accidentelor.

În perioada 2014-2020, UE a acordat finanţare în cuantum de aproximativ 6,7 miliarde de euro pentru proiecte care au contribuit la siguranţa rutieră. Totuşi, cerinţele UE nu acoperă infrastructura cu cea mai mare incidenţă de accidente soldate cu decese, cum ar fi zonele urbane, pistele pentru biciclete şi drumurile secundare. În acelaşi timp, nivelul progreselor realizate în abordările siguranţei rutiere variază semnificativ de la o ţară din UE la alta.

"În mod interesant, valorile monetare atribuite vieţii omeneşti diferă considerabil de la un stat membru la altul atunci când se estimează beneficiile economice ale proiectelor. De asemenea, siguranţa rutieră nu era un criteriu esenţial în selectarea proiectelor prin care se urmărea îmbunătăţirea ei, deoarece concura cu alte priorităţi, cum ar fi un transport mai ecologic. Mai mult, criteriile de selecţie adesea nu puneau accentul pe aşa-numitele "puncte negre" (hotspots). Dat fiind că finanţarea pusă la dispoziţie de UE pentru siguranţa rutieră poate scădea în anii următori, asigurarea faptului că ea este valorificată în scopul salvării de vieţi va conta şi mai mult", se mai arată în raportul Curţii Europene de Conturi.

Siguranţa rutieră este o problemă societală majoră în UE. Rolul principal al Comisiei este de a coordona activităţile UE, în special pe cele de la nivel transfrontalier. Europa are cea mai scăzută rată a deceselor cauzate de accidente rutiere din lume: numărul lor s-a redus substanţial în UE din 2000, cu 36 % între 2010 şi 2020, dar departe de nivelul planificat de 50%. Îndeplinirea obiectivelor UE poate deveni şi mai dificilă dat fiind că va fi din ce în ce mai greu să se obţină îmbunătăţiri semnificative pornind de la un nivel deja bun de performanţă.

S-au examinat acţiunile Comisiei şi s-au efectuat vizite de audit în patru state membre - Spania, Lituania, România şi Slovacia -, fiecare cu un istoric diferit în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Auditul a fost realizat într-un context caracterizat de îmbătrânirea parcului auto, precum şi de noile provocări generate de dispozitivele de mobilitate personală (de exemplu, trotinetele electrice) şi vehiculele autonome.

Cifrele preliminare pentru 2023 referitoare la numărul de decese în accidente rutiere, publicate la 8 martie 2024, confirmă un progres lent, cu o scădere de doar 1% faţă de 2022, subliniază sursa citată.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)