Comisia Europeană a propus o strategie cuprinzătoare pentru a trece la poziţia de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie generică esenţială extrem de relevantă pentru dubla tranziţie verde şi digitală, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Comunicarea privind materialele avansate pentru o poziţie de lider în sectorul industrial prezintă măsuri concrete care permit alinierea priorităţilor în materie de cercetare şi inovare şi a investiţiilor în UE, asigurând poziţia de lider a Europei în această tehnologie-cheie. Această iniţiativă, anticipată cu nerăbdare de statele membre şi industrie, reprezintă primul pas către o abordare europeană comună pentru materialele avansate, punând bazele unor acţiuni suplimentare.

Materialele avansate sunt proiectate şi fabricate în mod intenţionat pentru a prezenta performanţe superioare sau funcţii speciale, care pot fi dezvoltate cu o viteză fără precedent datorită cunoştinţelor ştiinţifice şi puterii de calcul actuale. Acestea sunt fundamentale, de exemplu, pentru inovarea în domeniul energiei, al electronicii, al construcţiilor şi al mobilităţii şi, prin urmare, sunt esenţiale pentru tranziţia verde şi cea digitală. Se preconizează că prima listă de domenii de cercetare va fi extinsă în timp, în dialog cu Consiliul pentru tehnologie care urmează să fie instituit.

Se preconizează că va creşte semnificativ în următorii ani cererea de materiale avansate, de exemplu pentru producţia de energie din surse regenerabile, baterii, clădiri cu emisii zero, semiconductori, medicamente şi dispozitive medicale, sateliţi, lansatoare spaţiale, avioane sau pentru alte aplicaţii cu dublă utilizare, precum şi pentru echipamente de apărare.

Strategia urmăreşte să consolideze competitivitatea pe termen lung a UE prin asigurarea faptului că Uniunea rămâne în avangarda noilor tehnologii materiale, sprijinind dezvoltarea, testarea şi capacităţile de implementare. Acţiunile vor consolida, de asemenea, autonomia strategică deschisă a UE şi securitatea economică prin reducerea dependenţei de materialele critice prin înlocuirea acestora sau prin sprijinirea reciclării şi reutilizării acestora.

Comunicarea propune acţiuni bazate pe cinci piloni principali care urmează să fie puse în aplicare împreună cu statele membre ale UE, cu actorii din industrie şi cu alte părţi interesate principale: consolidarea ecosistemului european de cercetare şi inovare în domeniul materialelor avansate şi accelerarea introducerii pe piaţă a materialelor inovatoare. Aceasta include dezvoltarea unei "materiale comune", o infrastructură digitală europeană pentru cercetarea şi inovarea în domeniul materialelor avansate. Aceasta va accelera în mod semnificativ proiectarea, dezvoltarea şi testarea de noi materiale avansate într-un mediu controlat, utilizând, de asemenea, IA.

De asemenea, vor creşte investiţiile de capital şi accesul la finanţare. Ca parte a acestui pachet de acţiuni, UE va institui un nou parteneriat cu industria în cadrul programului Orizont Europa, vizând investiţii în valoare de 500 de milioane de euro pentru perioada 2025-2027, cel puţin 250 de milioane de euro provenind din surse private.

Va fi încurajată producţia şi utilizarea de materiale avansate. Aceasta include achiziţii publice pentru inovare, stabilirea de standarde şi lansarea unei Academii de Materiale Avansate împreună cu Institutul European de Inovare şi Tehnologie, pentru a se asigura că forţa de muncă europeană deţine competenţele necesare.

De asemenea, va fi creat un Consiliu pentru tehnologie pentru materiale avansate care să ofere consiliere cu privire la orientarea acestei iniţiative împreună cu statele membre, cu ţările asociate la programul Orizont Europa şi cu industria.

Un exemplu de materiale avansate este grafenul. Este cel mai subţire şi mai puternic material care depăşeşte cuprul ca şi conductor de căldură. Este utilizat pe ecrane TV, computere şi telefoane inteligente. Eficienţa energetică şi noile caracteristici de performanţă sunt posibile numai datorită noilor calităţi de proiectare. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)