Şefii marilor companii industriale vor ca Uniunea Europeană să scadă costurile cu energia şi povara reglementărilor "Green Deal", pentru a ajuta regiunea să rămână competitivă, în condiţiile accelerării tranziţiei energetice, transmite Bloomberg.

Peste 70 de lideri de afaceri şi din industrie, inclusiv Jim Ratcliffe, preşedintele miliardar al gigantului din domeniul chimiei Ineos Group, cer blocului comunitar să introducă "European Industrial Deal" pentru a spori competitivitatea în timpul tranziţiei energetice. Ei vor, în special, energie mai ieftină, reducerea birocraţiei şi majorarea finanţării pentru tehnologiile ecologice.

Grupul susţine că Europa riscă să piardă în favoarea Chinei şi a Statelor Unite cursa pentru aprovizionarea cu tehnologiile necesare implementării regenerabilelor şi reducerea emisiilor industriale. Avertismentele vin la câteva luni după ce UE a finalizat reglementările privind diverse sectoare, de la energie la transporturi, pentru ajuta la reducerea emisiilor cu 55% în acest deceniu. Iar acum blocul comunitar are un obiectiv chiar mai ambiţios - reducerea cu 90% a emisiilor până în 2040.

În acelaşi timp, costurile ridicate cu energia şi subvenţiile acordate de China şi Statele Unite au sporit temerile privind viitorul industriei grele din Europa. Efectele se simt în special în Germania, cea mai mare economie europeană, unde sporesc avertismentele că zilele sale ca superputere industrială se apropie de final.

"Europa are dreptate cu obiectivele de reducere a emisiilor, nimeni nu le contestă, dar răspunsul nu este decarbonizarea prin dezindustrializare", a declarat Ratcliffe, într-un interviu, adăugând că în ultimii 15 ani profiturile Ineos au trecut de la Europa la SUA.

Aceasta înseamnă că industria europeană are urgent nevoie de mai mult ajutor, susţin cei 70 de lideri în "Declaraţia de la Anvers", cu ocazia vizitei de marţi a şefului CE, Ursula von der Leyen, şi a premierului belgian, Alexander de Croo, la uzina chimică a BASF din Anvers.

"Aceste provocări enorme vin în condiţiile în care, atât IMM-urile, cât şi marile firme se confruntă cu cea mai severă scădere a activităţii economice din ultimul deceniu, cererea este în declin, costurile de producţie cresc, iar cei care investesc se mută în alte regiuni. Fabricile sunt închise, producţia oprită, oamenii concediaţi. Europa are nevoie urgent de o analiză economică", se arată în "Declaraţia de la Anvers".

Industria chimică, a oţelului şi cea a cimentului sunt sectoarele cel mai afectate de decarbonizare şi vor fi dependente de tehnologii ca hidrogenul verde şi captarea carbonului pentru a reduce emisiile, în linie cu obiectivele climatice ale UE.

"Reglementările în Europa sunt complicate, îndelungate şi nu oferă stimulente pentru a încuraja investiţiile. Avem nevoie de o transformare", susţine Martin Brudermueller, şeful BASF şi preşedintele Asociaţiei Industriei Chimice din Europa (Cefic).

De asemenea, ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a spus luni că la începutul lunii martie va propune, împreună cu ministrul german al Economiei, Robert Habeck, diminuarea reglementărilor europene care ţin pe loc companiile şi afectează creşterea economică.

"Suntem într-o cursă economică de 100 de metri, dar avem legat de picior un lanţ cu o bilă. Creşterea economică europeană este afectată de norme, reguli, directive şi reglementări, există o birocraţie excesivă", a declarat luni Bruno Le Maire, la o întâlnire cu jurnaliştii.

Oficialul francez a afirmat că aceste reglementări ţin pe loc companiile UE şi nu se aplică firmelor din SUA şi China.

Le Maire a dat vina, parţial, pe reglementările adoptate la Bruxelles pentru problemele economice ale blocului comunitar, adăugând că el şi cu Robert Habeck vor veni cu o propunere detaliată la şedinţa comună de guvern din data de 5 martie. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)