Comisia Europeană a anunţat joi că a decis să revizuiască, în jos, previziunile de creştere economică pentru UE şi zona euro, până la 0,5% în ambele zone în 2023 (faţă de 0,6% anterior), şi 0,9% în UE (faţă de 1,3%) şi 0,8% în zona euro (faţă de 1,2%) pentru 2024, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Pentru 2025, previziunile de creştere a activităţii economice ale Comisiei se menţin la 1,7% pentru UE şi la 1,5% pentru zona euro.

În schimb, inflaţia ar urma să încetinească mai rapid decât se preconiza în toamnă. Potrivit estimărilor, inflaţia IAPC (indice armonizat al preţurilor de consum) va scădea în UE de la 6,3% în 2023 la 3% în 2024 şi la 2,5% în 2025, iar în zona euro, de la 5,4% în 2023 la 2,7% în 2024 şi la 2,2% în 2025.

"Se estimează că redresarea preconizată din 2024 va fi mai modestă decât s-a prevăzut cu trei luni în urmă, dar se va accelera treptat pe fundalul unor majorări mai lente ale preţurilor, al creşterii salariului real şi al forţei remarcabile a pieţei muncii. Se aşteaptă ca investiţiile să rămână puternice, stimulate de relaxarea condiţiilor de creditare şi de fluxul finanţării din partea MRR. În 2025, creşterea ar urma să se stabilizeze, iar inflaţia să scadă până aproape de obiectivul de 2% al BCE. Tensiunile geopolitice, un climat tot mai instabil şi o serie de alegeri cruciale care vor avea loc anul acesta în întreaga lume reprezintă, toate, factori de creştere a incertitudinii care planează asupra acestor previziuni", a declarat comisarul pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Potrivit Executivului comunitar, în 2023, creşterea a fost încetinită de eroziunea puterii de cumpărare a gospodăriilor, de o înăsprire monetară accentuată, de retragerea parţială a sprijinului bugetar şi de scăderea cererii externe. După evitarea, la limită, a unei recesiuni tehnice în a doua jumătate a anului trecut, perspectivele economice ale UE pentru primul trimestru al anului 2024 rămân modeste.

Cu toate acestea, se preconizează că activitatea economică se va accelera totuşi treptat în cursul acestui an. Pe măsură ce inflaţia va continua să scadă, creşterea salariului real şi rezilienţa pieţei forţei de muncă ar trebui să sprijine o redresare a consumului. În pofida scăderii marjelor de profit, se estimează că investiţiile vor beneficia de o relaxare treptată a condiţiilor de creditare şi de implementarea continuă a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. În plus, se preconizează o normalizare a schimburilor comerciale cu partenerii străini, după activitatea slabă de anul trecut. Ritmul creşterii ar urma să se stabilizeze începând din a doua jumătate a anului 2024 până la sfârşitul lui 2025.

În ceea ce priveşte inflaţia, în 2023, aceasta a scăzut mai rapid decât se preconizase, în principal sub efectul reducerii preţurilor la energie. În condiţiile unei stagnări a activităţii, scăderea presiunilor asupra preţurilor s-a resimţit şi în cazul altor bunuri şi servicii în a doua jumătate a anului trecut.

Cifrele mai mici decât era de aşteptat ale inflaţiei din ultimele luni, preţurile de bază mai reduse ale energiei şi dinamica economică mai slabă au adus inflaţia pe o traiectorie descendentă mai abruptă decât se anticipase în previziunile din toamnă. Pe termen scurt, însă, expirarea măsurilor de sprijin din sectorul energetic în toate statele membre şi creşterea costurilor de transport ca urmare a perturbărilor comerţului din Marea Roşie ar urma să exercite unele presiuni ascendente asupra preţurilor, fără a întrerupe procesul de scădere a inflaţiei. Se preconizează că, până la finalul perioadei analizate în previziuni, inflaţia totală se va situa puţin deasupra obiectivului BCE în zona euro şi va fi ceva mai ridicată în UE.

Comisia Europeană subliniază că previziunile sunt afectate de incertitudine în contextul unor tensiuni geopolitice prelungite şi al riscului de extindere a conflictului din Orientul Mijlociu. Se preconizează că majorarea costurilor de transport ca urmare a perturbărilor comerţului din Marea Roşie va avea doar un impact marginal asupra inflaţiei. Însă este posibil ca agravarea acestor perturbări să conducă la apariţia unor noi blocaje în cadrul lanţurilor de aprovizionare, care ar putea înăbuşi producţia şi ar putea determina creşterea preţurilor.

Pe plan intern, riscurile asupra proiecţiilor de referinţă privind creşterea şi inflaţia depind de eventualitatea ca marjele de profit, creşterea salariilor şi consumul să se situeze peste sau sub aşteptări, precum şi de cât de ridicat va rămâne nivelul ratelor dobânzii şi pentru cât timp. Riscurile legate de schimbările climatice şi frecvenţa tot mai mare a evenimentelor meteorologice extreme continuă, la rândul lor, să reprezinte ameninţări.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (primăvara şi toamna) şi două seturi de previziuni intermediare (iarna şi vara). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei vor fi previziunile economice din primăvara anului 2024, programate pentru publicare în luna mai. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)