Germania, care în prezent înregistrează rezultate economice slabe, plăteşte preţul pentru frâna datoriilor, a apreciat miercuri economistul şef al Fondului Monetar Internaţional, Pierre-Olivier Gourinchas, care a pledat pentru o reformare a acestui mecanism astfel încât ţara să îşi redobândească marja de manevră bugetară, transmite AFP.

"Germania plăteşte preţul pentru frâna sa la îndatorarea masivă...Cea mai bună soluţie ar fi relaxarea acestei reglementări", a declarat Pierre-Olivier Gourinchas într-un interviu acordat mai multor media europene, printre care şi cotidianul german Handelsblatt.

"Nevoile structurale de cheltuieli ale Germaniei cresc, fie că este vorba de protejarea climei, de politica de apărare sau de independenţa energetică", a explicat Gourinchas, regretând faptul că Germania evită să facă cheltuieli de investiţii pentru a susţine creşterea economică.

Aceasta cu atât mai mult cu cât prima economie europeană dispune de mijloacele necesare. "Germania se găseşte într-o situaţie diferită de cea a anumitor parteneri europeni. Datoria germană este complet sub control", a subliniat Gourinchas.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, 'debt break', Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut în fiecare an.

Însă Germania are nevoie să investească miliarde de euro pentru tranziţia climatică şi transformarea industriei sale, afectată de preţurile ridicate la energie şi concurenţa americană şi chineză.

"Dacă aceste investiţii nu vor fi făcute acum, ţara riscă să se dezindustrializeze şi să sufere astfel o pierdere masivă de prosperitate în viitor", a declarat separat economistul german Sebastian Dullien, preşedintele institutului de politică macroeconomică IMK din Berlin într-un interviu pentru grupul de presă Funke.

Cu una dintre cele mai slabe performanţe economice din zona euro, Germania a încheiat 2023 cu o contracţie a PIB-ului de 0,3%, afectată de încetinirea industriei sale.

Situaţia s-a agravat în special în luna noiembrie, după ce Curtea Constituţională a decis că transferul unor sume de aproximativ 60 de miliarde de euro dintr-un fond destinat combaterii pandemiei Covid-19, către un fond special pentru investiţii în tranziţia climatică, a fost neconstituţional.

În acest context, "Consiliul înţelepţilor", cei cinci economişti care sfătuiesc Guvernul de la Berlin în materie de politici economice, a făcut şi el zilele trecute un apel la o reformă a frânei datoriilor. "În forma actuală, frâna datoriilor este mai rigidă decât este necesar pentru a menţine viabilitatea datoriei şi limitează în mod inutil marja de manevră fiscală pentru cheltuieile viitoare", susţin cei cinci înţelepţi. Experţii propun în special relaxarea, până la 0,50%, a plafonului noilor datorii atâta timp cât datoria publică nu depăşeşte nivelul de 90% din PIB. În prezent, datoria publică a Germaniei este echivalentă cu 65,1% din PIB.

Însă toate aceste apeluri nu par să aibă un ecou. Ministrul german al Finanţelor, liberalul Christian Lindner, vrea să conserve regula actuală, în dezacord cu partenerii de coaliţie ecologişti şi social democraţi. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)