Comisia Europeană a anunţat marţi că are în vedere adoptarea unei noi derogări de la regulile referitoare la terenul nelucrat prevăzute în Politica Agricolă Comună (PAC), care sunt criticate vehement de fermierii care protestează în întreaga Europă, informează AFP.

Executivul comunitar va examina joi o propunere referitoare la "o derogare temporară de la aceste reguli", care impun fiecărei exploataţii agricole să lase 4% din teren nelucrat, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer.

"Subiectul general este continuarea" scutirii acordate ca urmare a războiului din Ucraina, a spus Eric Mamer, fără a da alte detalii.

La unison, marile sindicate ale fermierilor şi mai multe state europene, inclusiv Franţa şi România, au cerut o prelungire a acestei derogări.

În paralel, Comisia Europeană va analiza miercuri o propunere vizând prelungirea, după luna iunie, a eliminării taxelor vamale, de care beneficiază începând din 2022, produsele agricole ucrainene care intră în UE, a mai spus marţi Eric Mamer.

În condiţiile în care fermierii europeni denunţă afluxul de importuri considerate "incorecte" (cereale, carnea de pasăre, etc...), Bruxelles-ul ar putea elabora "mecanisme de salvgardare" consolidate ca răspuns la perturbările de pe piaţă.

Concurenţa importurilor ucrainene şi normele cu privire la terenul lăsat nelucrat se numără printre principalele revendicări ale fermierilor care au protestat în ultimele săptămâni în Franţa, Germania sau România.

La reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH), care a avut loc săptămâna trecută, la Bruxelles, ministrul român al agriculturii, Florin Barbu, a solicitat din nou derogări de la standardele 7 şi 8 privind bunele condiţii agricole şi de mediu (rotaţia culturilor şi condiţia de a lăsa nelucrată 4% din suprafaţa fermei), explicând că ''atât timp cât noi nu putem rezolva problemele fermierilor români - vorbim aici de directive şi regulamentele Uniunii Europene - cred că trebuie să plecăm acasă atât noi, ca miniştri, cât şi comisarul european''.

''Mesajul este foarte clar: trebuie să luăm derogări de la GAEC 7 şi GAEC 8. Vorbim de GAEC 7 privind rotaţia de culturi, pentru că în România există ferme integrate vegetal cu zootehnie şi nu pot face lucrul acesta. GAEC 8 înseamnă 4% pârloagă teren în România. Spun acest lucru pentru că România la nivel naţional poate demonstra că are 10% pârloagă. Vorbim aici de 1,1 milioane de hectare care sunt neproductive şi de 800.000 de hectare care sunt necultivate în zona canalelor de irigaţii şi desecare. (...) Aşa cum şi în anul 2023 am avut derogare pe aceste două GAEC, solicităm şi în anul 2024 această derogare. Dacă nu putem lua această derogare în Consiliul de miniştri (al UE), cred că atât noi, ca miniştri, cât şi comisarul ar trebui să plecăm acasă, pentru că nu putem rezolva problemele fermierilor din ţările Uniunii Europene'', a declarat în data de 23 ianuarie ministrul Florin Barbu, înaintea Consiliului AGRIFISH.

Conform noii Politici Agricole Comune, care a intrat în vigoare la începutul lui 2023, subvenţiile acordate fermierilor sunt condiţionate de respectarea criteriilor de mediu, printre care şi obligaţia de a lăsa pârloagă cel puţin 4% din terenurile arabile.

După declanşarea războiului din Ucraina, Comisia Europeană a suspendat aplicarea acestei condiţii pentru a putea produce mai mult şi a compensa pentru perturbările ofertei de cereale din Ucraina şi Rusia. Această derogare a expirat la sfârşitul lui 2023 în pofida apelului formulat în toamna anului trecut de mai multe state membre, care au cerut prelungirea sa, cel puţin parţială, pentru 2024.

Aceste reguli "nu ar trebui să pună în pericol securitatea alimentară în UE şi securitatea economică a fermierilor", a afirmat la mijlocul lunii ianuarie ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)