Autorităţile ruse şi-au dublat ţinta referitoare la cheltuielile militare în anul 2023, până la peste 100 de miliarde de dolari, echivalentul unei treimi din totalul cheltuielilor publice, potrivit unui document consultat de Reuters care scoate la lumină majorarea costurilor cu războiul din Ucraina şi presiunile crescute asupra finanţelor publice ale Rusiei.

Conform documentului consultat de Reuters, numai în prima jumătate a acestui an Rusia a cheltuit pentru apărare o sumă mai mare cu 600 de miliarde de ruble decât ţinta de 4.980 miliarde de ruble (54 de miliarde de dolari) pe care a stabilit-o iniţial pentru întregul an 2023.

În primele şase luni ale anului în curs cheltuielile pentru apărare ale Rusiei s-au ridicat la 5.590 de miliarde de ruble, adică 37,3% din cheltuielile totale de 14.970 miliarde ruble din primul semestru. Comparativ, planurile bugetare ale Rusiei arătau că 17,1% din fondurile totale urmau să fie cheltuit pentru apărare naţională.

Aceste cifre scot la lumină cheltuielile Rusiei pentru conflictul din Ucraina, într-o perioadă în care Moscova nu mai publică date cu privire la cheltuielile bugetare.

Creşterea cheltuielilor cu apărare a avut drept efect susţinerea relansării economice înregistrată de Rusia în acest an, în condiţiile unei producţii industriale mai mari, dar pe de altă parte a provocat finanţelor publice un deficit care se ridică deja la aproximativ 28 de miliarde de dolari, o situaţie agravată de diminuarea veniturilor din exporturi. O continuă majorare a cheltuielilor cu apărarea ar putea agrava şi mai mult deficitul Rusiei, în timp ce stimularea producţiei de armament ar putea canibaliza alte sectoare şi afecta investiţiile private.

Documentul consultat de Reuters include şi o nouă estimare conform cărora cheltuielile cu apărarea pentru întregul an 2023 ar urma să se ridice la 9.700 miliarde de ruble (105 miliarde de dolari), adică o treime din ţinta totală de cheltuieli care este de 29.050 miliarde de ruble, ceea ce ar însemna cea mai mare pondere a cheltuielilor cu apărarea din ultimul deceniu. În perioada 2011-2022, Rusia a cheltuit cel puţin 13,9% şi maximum 23% din buget pentru apărare.

Chiar dacă datele referitoare la finanţarea pentru apărare sunt secrete, unele cifre sunt disponibile. De exemplu, documentul citat arată că în prima jumătate a anului Rusia a cheltuit aproape 1.000 de miliarde de ruble numai pentru salariile militarilor, cu 543 de miliarde de ruble mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Luna trecută vicepremierul rus Denis Manturov a spus că industria de apărare produce acum în fiecare lună mai mult muniţie decât a produs în întregul an 2022. Producţia de armament a stat la baza revenirii pe creştere a economiei ruseşti în acest an, după o contracţie a PIB-ului de 2,1% în 2022. Însă pe măsură ce creştere finanţare pentru apărare, alte domenii, precum finanţarea pentru şcoli, spitale şi drumuri începe să fie redusă.

"Complexul militar-industrial susţine creşterea producţiei industriale", a declarat săptămâna trecută Dmitry Polevoy, director de investiţii la Locko-Invest, după publicarea datelor statistice care arată că producţia industrială a crescut cu 6,5% în ritm anual în luna iunie.

Yevgeny Suvorov, economist la CentroCreditBank, spune şi el că industria de apărare funcţionează la capacitate maximă. "Nu ştim care este potenţialul pentru o nouă creştere a producţiei de tancuri şi rachete. Dar ştim că o nouă majorare a acestei producţii este posibilă numai pe seama atragerii de personal din alte sectoare ale economiei", a subliniat Suvorov.

În mod normal Rusia este un exportator net şi încheie anul cu un excedent bugetar însă în 2023, pentru al doilea an la rând, va afişa un deficit bugetar, în condiţiile în care în primele şase luni valoarea exporturilor de energie a scăzut cu 47% în ritm anual.

Cheltuielile bugetare mai mari creează şi riscuri pe partea de inflaţie. Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de referinţă la 8,5% în luna iulie şi analiştii se aşteaptă la noi majorări în viitor. Prognoza de creştere economică pentru acest an a Băncii Rusiei este cuprinsă între 1,5% şi 2,5%, în timp ce Fondul Monetar Internaţional mizează pe un avans de doar 0,7%. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)