Comisia Europeană a adoptat, miercuri, un pachet de măsuri pentru o utilizare sustenabilă a resurselor naturale esenţiale, care va consolida, de asemenea, rezilienţa sistemelor alimentare şi a agriculturii din UE, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Un act legislativ privind monitorizarea solului va plasa Uniunea Europeană pe calea cea bună către soluri sănătoase până în 2050, prin colectarea de date privind sănătatea solurilor şi punerea acestora la dispoziţia fermierilor şi a altor gestionari ai solurilor. Acest act transformă totodată gestionarea sustenabilă a solurilor în normă şi abordează situaţiile în care există riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană şi pentru mediu cauzate de contaminarea solului.

"Propunerea noastră, care va avea ca rezultat primul act legislativ european privind solul, va spori rezilienţa Europei şi va asigura un viitor viabil pentru fermieri, pentru proprietarii de terenuri şi pentru cetăţenii noştri. Pe scurt, acest act defineşte din punct de vedere juridic solurile sănătoase şi ne permite să colectăm date privind starea solurilor, să transformăm gestionarea sustenabilă a solului în normă şi, foarte important, să contribuim la decontaminarea solurilor poluate. A investi în solurile noastre înseamnă a oferi o bază adecvată pentru tot ceea ce dorim să construim", a declarat comisarul pentru pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.

Potrivit Executivului comunitar, între 60 şi 70% din solurile din UE sunt în prezent nesănătoase. În plus, un miliard de tone de sol sunt distruse în fiecare an din cauza eroziunii, ceea ce înseamnă că stratul superior fertil rămas dispare rapid. Costurile asociate degradării solului sunt estimate la peste 50 de miliarde euro pe an.

Propunerea referitoare la primul act legislativ al UE privind solurile oferă o definiţie armonizată a sănătăţii solului, instituie un cadru de monitorizare cuprinzător şi coerent şi promovează gestionarea sustenabilă a solului şi reabilitarea siturilor contaminate. Propunerea reuneşte în acelaşi cadru mai multe surse de date privind solul, combinând datele de eşantionare a solului din Studiul-cadru privind utilizarea şi ocuparea terenurilor (LUCAS) cu datele satelitare Copernicus şi cu date naţionale şi private. Obiectivul final este de a obţine soluri sănătoase în UE până în 2050, în conformitate cu obiectivul UE de reducere la zero a poluării.

Datele privind solul vor sprijini inovarea şi soluţiile tehnologice şi organizaţionale, în special în practicile agricole. Ele îi vor ajuta pe fermieri şi pe alţi proprietari de terenuri să pună în aplicare cele mai adecvate metode de tratare şi să crească fertilitatea şi randamentul solului, reducând în acelaşi timp la minimum consumul de apă şi de nutrienţi. În plus, aceste date vor îmbunătăţi înţelegerea tendinţelor în materie de secetă, retenţie a apei şi eroziune, consolidând prevenirea şi gestionarea dezastrelor. Solurile sănătoase şi datele îmbunătăţite oferă oportunităţi suplimentare de venit pentru fermieri şi gestionarii de terenuri, care pot fi recompensaţi pentru agricultura carbonului, pot primi plăţi pentru servicii ecosistemice sau pentru creşterea valorii solurilor sănătoase şi a alimentelor produse pe acestea. Propunerea nu impune nicio obligaţie directă proprietarilor şi gestionarilor de terenuri, inclusiv fermierilor.

Statele membre vor defini practici pozitive şi negative pentru gestionarea solului. Ele vor defini, de asemenea, măsuri de regenerare pentru a readuce solurile degradate într-o stare bună de sănătate, pe baza evaluărilor naţionale privind sănătatea solului. Aceste evaluări vor contribui, de asemenea, la alte politici ale UE, cum ar fi LULUCF, PAC şi gestionarea apei.

Propunerea solicită, de asemenea, ca statele membre să abordeze riscurile inacceptabile pentru sănătatea umană şi pentru mediu cauzate de contaminarea solului, pe baza principiului "poluatorul plăteşte". Statele membre vor trebui să identifice, să investigheze, să evalueze şi să cureţe siturile contaminate.

Propunerile Comisiei vor fi dezbătute de Parlamentul European şi de Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)