Curtea de Conturi Europeană a publicat luni un raport în care se întreabă dacă eforturile UE de a reduce, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de nivelurile din 1990 pot deveni o poveste de succes, în condiţiile în care auditorii au găsit puţine indicii că acţiunile vizând atingerea obiectivelor vor fi suficiente.

În octombrie 2022, Comisia Europeană a raportat că UE şi-a atins cele trei obiective în materie de climă şi energie fixate pentru 2020. Potrivit auditorilor, acest succes nu s-a datorat exclusiv acţiunilor UE în domeniul climei. De exemplu, ei observă că probabil UE-27 nu şi-ar fi atins obiectivul de eficienţă energetică pentru 2020 fără consumul de energie mai scăzut rezultat din criza financiară din 2009 şi din pandemia de COVID-19. Or, evaluarea de către UE a performanţei sale ecologice nu este clară cu privire la impactul factorilor externi.

De asemenea, auditorii au constatat o lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte modul în care statele membre ale UE şi-au atins obiectivele naţionale obligatorii prin mecanisme flexibile: unele ţări din UE nu au contribuit conform aşteptărilor şi au utilizat alte mijloace pentru a-şi atinge obiectivele, cum ar fi achiziţionarea de cote de emisii sau de cote de energie din surse regenerabile de la alte state membre care îşi depăşiseră obiectivele. Auditorii au găsit puţine informaţii cu privire la costul real pentru bugetul UE, pentru bugetele naţionale şi pentru sectorul privat al atingerii obiectivelor şi cu privire la acţiunile care s-au dovedit a fi de succes. Din acest motiv, este dificil pentru cetăţeni şi pentru părţile interesate să stabilească dacă UE îşi urmăreşte obiectivele generale într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor şi să desprindă învăţăminte în raport cu viitoarele obiective pentru 2030.

"Avem nevoie de mai multă transparenţă cu privire la performanţa UE şi a statelor membre în acţiunile lor din domeniul climei şi al energiei. Considerăm, de asemenea, că ar trebui luate în calcul toate emisiile de gaze cu efect de seră generate de UE, inclusiv cele generate de comerţ şi de aviaţie şi transporturile maritime internaţionale. Acest lucru este important deoarece UE s-a angajat să fie un lider la nivel mondial în tranziţia către neutralitatea climatică", a declarat doamna Joelle Elvinger, membra Curţii care a condus acest audit.

Auditorii confirmă că UE a obţinut rezultate bune comparativ cu alte ţări industrializate în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. UE nu îşi contabilizează însă toate emisiile, care ar fi cu aproximativ o zecime mai mari dacă s-ar include emisiile generate de comerţ, de aviaţia internaţională şi de transportul maritim internaţional.

Privind în perspectivă, ECA este îngrijorată de faptul că nu există niciun semn că se pune la dispoziţie o finanţare suficientă în vederea atingerii obiectivelor mai ambiţioase pentru 2030, în special din partea sectorului privat, de la care se aşteaptă o contribuţie semnificativă. Comisia a raportat, de asemenea, că, la nivel colectiv, ţările UE sunt lipsite de ambiţie în urmărirea obiectivului de eficienţă energetică pentru 2030, în condiţiile în care obiectivul corespunzător pentru 2020 s-a dovedit deja a fi cel mai greu de atins.

Unele propuneri de creştere a obiectivelor pentru 2030 (în special propunerile "Pregătiţi pentru 55" şi "REPowerEU") vor spori şi mai mult nevoile de finanţare. Acestea implică, de asemenea, ipoteze care fie nu iau suficient în considerare problemele cunoscute (cum ar fi dependenţa energetică de Rusia), fie nu se materializează conform planificărilor (de exemplu, ipoteza că statele membre vor pune în aplicare pe deplin politicile existente). AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: www.eca.europa.eu