Afectaţi de costurile mari cu combustibilul şi cu deficitul de mână de lucru, unii operatori de centrale fotovoltaice din SUA se îndreaptă spre un aliat surprinzător: turmele de oi, pentru ca panourile lor fotovoltaice să nu stea în umbră, transmite Bloomberg.

Această practică incipientă, cunoscută sub denumirea de păşunat solar, oferă beneficii atât pentru industria energetică cât şi pentru sectorul creşterii ovinelor, astfel că din ce în ce mai multe centrale fotovoltaice din SUA sunt aşteptate să schimbe maşinile de tuns iarba cu mieluşei.

Industria energiei fotovoltaice din SUA cunoaşte o creştere rapidă. Analiştii de la BloombergNEF se aşteaptă ca în acest an să fie stabilit un nou record în ceea ce priveşte instalarea de panouri fotovoltaice, urmând a fi adăugate capacităţi de peste 32 de Gigawaţi. În acelaşi timp, există îngrijorări că nu va exista suficient teren agricol pentru a hrăni o populaţie mondială în creştere, în special dacă terenul arabil este acoperit de clădiri, drumuri sau instalaţii fotovoltaice. ONG-ul American Farmland Trust estimează că SUA vor pierde aproximativ 7,5 milioane de hectare de teren agricol, o suprafaţă comparabilă cu cea a statului american Carolina de Sud, între anii 2016 şi 2040, dacă tendinţele actuale vor continua.

În acest context, utilizarea în dublu scop a aceluiaşi teren pentru producţia de energie fotovoltaică şi agricultură este o soluţie în beneficiul ambelor sectoare.

American Solar Grazing Association estimează că în prezent sunt aproximativ 5.000 de ovine care se ocupă cu întreţinerea parcurilor fotovoltaice din SUA. Practica păşunatului solar este utilizată de asemenea în unele părţi din Canada, Marea Britanie, Franţa, Japonia, Australia şi America de Sud, susţin reprezentanţii asociaţiei.

Pentru operatorii de parcuri fotovoltaice, asocierea cu proprietarii de ovine le permite să îşi reducă costurile şi amprenta de carbon. De exemplu, Standard Solar are capacităţi fotovoltaice de peste 350 de megawaţi şi utilizează păşunatul solar atât în zona de câmpie din Midwest cât şi la un teren mai stâncos din New England, unde este mai dificil să recurgi la uneltele mecanizate de amenajarea spaţiilor verzi. "Trebuie să tunzi iarba pentru că este un pericol de incendiu. Oile fac o treabă mai bună în susţinerea biodiversităţii decât o maşină de tuns iarba convenţională", spune Jay Smith, responsabil cu administrarea activelor la Standard Solar.

Potrivit Standard Solar, oile sunt îngrijitoare mai bune decât vacile, care sunt uneori mult prea înalte pentru a paşte pe sub panourile fotovoltaice şi în plus riscă să se zgârie. De asemenea, oile sunt mai bune decât caprele, care uneori se caţără pe structuri şi pot roade cablurile.

În paralel, păşunatul solar le oferă şi crescătorilor de ovine o nouă sursă de venituri după mai multe decenii de declin al sectorului cărnii de oaie în SUA. Numărul de oi sacrificate în SUA a coborât în ultimii ani la o medie de două milioane de capete, comparativ cu peste nouă milioane la începutul anilor 1970, conform datelor Departamentului american al Agriculturii. Creşterea explozivă a cererii pentru carnea de miel în timpul sărbătorilor religioase iudaice şi islamice nu este suficientă pentru ca creşterea oilor să fie profitabilă numai pe baza vânzării de carne, susţine Altin Kalo, economist şef la Steiner Consulting Group. "Din păcate, carnea de miel este un produs foarte sezonier. Asta creează un mediu foarte dificil pentru un producător", subliniază Altin Kalo.

Pentru Josie Trople, o crescătoare de oi din statul Minnesota, colaborarea cu operatorii de parcuri fotovoltaice este o modalitate pentru a putea activa în industria creşterii animalelor, unde producătorii sunt renumiţi pentru marjele lor mici de profit. În vârstă de 27 de ani, Josie Trople spune că aproximativ o cincime din veniturile sale vin acum de pe urma vânzării ciorapilor şi pălăriilor din lâna oilor.

"Pentru noi, cea mai mică sursă de venit o reprezintă vânzarea de carne. Dacă vrem să continuăm să ne ocupăm cu creşterea oilor, cum anume vom fi relevanţi?", se întreabă Josie Trople. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor online: Simona Aruştei)