INTERVIU/Siegfried Mureşan: Principalul obiectiv este adoptarea unui buget solid al UE până la finalul anului

Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Principalul obiectiv este să adoptăm la timp, până la finalul anului, un buget solid al Uniunii Europene, care să asigure plata tuturor cheltuielilor din fonduri europene planificate anul viitor, iar în negocieri voi apăra interesele românilor, dar şi pe ale oamenilor din toate celelalte ţări membre şi voi ţine cont şi de priorităţile Uniunii Europene în ansamblu, a declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului europarlamentar al Partidului Popular European, desemnat marţi raportor general (negociator-şef) al Parlamentului European pentru bugetul UE pe 2024.
Eurodeputatul român a susţinut că, în contextul în care resursele bugetare ale UE sunt limitate în raport cu nevoile, ar trebui evitate orice eventuale tăieri propuse de unele state membre, fiind extrem de important ca bugetul să fie suficient pentru toate categoriile de beneficiari.
Mai mult decât atât, în toate acele domenii în care creşterile sunt necesare şi justificate, vreau să obţinem creşteri de fonduri europene pentru beneficiarii din România şi din toate ţările membre ale Uniunii Europene, a explicat Mureşan.
Pe de altă parte, eurodeputatul este de părere că trebuie sporit sprijinul pentru Ucraina alocat în cadrul bugetului UE şi că aceeaşi asistenţă trebuie să fie oferită şi Republicii Moldova, ţară ''la fel de importantă pentru siguranţa noastră cum este şi Ucraina''.
Referitor la problema cheltuirii fondurilor europene de către România, vicepreşedintele grupului PPE a ţinut să remarce că, de la aderarea sa la UE, ţara noastră a primit peste 83,7 miliarde de euro de la bugetul comunitar şi a contribuit la acesta cu doar 27,3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă încasări nete de peste 56 de miliarde de euro pentru ţara noastră şi faptul că România a absorbit majoritatea covârşitoare a fondurilor care i-au stat la dispoziţie. El şi-a exprimat speranţa că România va accelera absorbţia fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2021 - 2027.
Siegfried Mureşan este singurul europarlamentar român care a fost desemnat în două rânduri negociator-şef al PE pentru bugetul Uniunii Europene. El a mai negociat şi bugetul UE din 2018. Comisia Europeană urmează să înainteze o propunere de buget pentru anul 2024 la începutul lunii iunie şi, pe baza acestei propuneri, vor urma negocieri între reprezentanţii PE şi cei ai Consiliului UE.
AGERPRES: Care ar fi principalele priorităţi pe care le veţi avea în calitate de negociator-şef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe 2024, an în care vor avea loc şi alegeri europene în ţările membre?
Siegfried Mureşan: Principalul obiectiv este să adoptăm la timp, până la finalul anului, un buget puternic care să asigure plata tuturor cheltuielilor din fonduri europene planificate anul viitor. Vreau să ne asigurăm că, în 2024, toţi beneficiarii de fonduri europene din România şi din celelalte state membre îşi vor primii banii la timp, fie că vorbim de fermieri, întreprinzători, cercetători, autorităţi locale şi judeţene care primesc fonduri europene pentru lucrări de infrastructură apă, canalizare, gaze în sate şi comune sau studenţi care primesc burse Erasmus.
AGERPRES: Statele membre au, evident, interese diferite pe care le doresc într-o oarecare măsură reflectate şi în forma finală a bugetului Uniunii Europene. În acest context, cu ce provocări credeţi că vă veţi confrunta pentru a putea structura un buget al UE echilibrat pentru toate ţările membre, dar care în acelaşi timp să răspundă nevoilor Uniunii Europene ca întreg?
Siegfried Mureşan: Ca negociator-şef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene din 2024, rolul meu este să ţin cont de priorităţile şi nevoile oamenilor din toate ţările membre. Ca atare, în negocieri, voi apăra interesele românilor, dar şi pe ale oamenilor din toate celelalte ţări membre. De asemenea, voi ţine cont şi de priorităţile Uniunii Europene, în ansamblu, precum dezvoltarea economică, sprijinirea fermierilor, digitalizarea, tranziţia verde, dar şi securitatea şi sprijinirea Ucrainei şi a ţărilor din vecinătatea noastră.
Tocmai de aceea, fiindcă Uniunea Europeană trebuie să facă acum mai multe lucruri decât oricând cu resursele bugetare pe care le are, vreau să evităm orice eventuale tăieri pe care mă aştept ca unele guverne ale statelor membre să le propună. Trebuie să ne asigurăm că bugetul este suficient pentru toate categoriile de beneficiari. Iar dacă unele guverne vor propune reduceri ale bugetului Uniunii Europene, obiectivul meu este să resping orice reducere.
Mai mult decât atât, în toate acele domenii în care creşterile sunt necesare şi justificate, vreau să obţinem creşteri de fonduri europene pentru beneficiarii din România şi din toate ţările membre ale Uniunii Europene.
AGERPRES: Are România o problemă cu cheltuirea fondurilor europene? Ce ar trebui să facă ţara noastră pentru a îmbunătăţi absorbţia şi în ce fel acest aspect se va regăsi în bugetul UE pentru 2024?
Siegfried Mureşan: De când România a aderat la Uniunea Europeană şi până astăzi, am primit peste 83,7 miliarde de euro de la bugetul UE, în timp ce am contribuit la buget cu doar 27,3 miliarde de euro. Acest lucru înseamnă că am primit 3 euro la fiecare 1 euro contribuţie la buget şi înseamnă încasări nete de peste 56 de miliarde de euro pentru ţara noastră. România a absorbit majoritatea covârşitoare a fondurilor care i-au stat la dispoziţie.
România este astăzi mult mai bună la absorbţia fondurilor europene decât este percepţia creată mai ales în cadrul acestui narativ antieuropean. În anul 2022, spre exemplu, România a absorbit 11,3 miliarde de euro din fonduri europene, cea mai mare sumă de fonduri UE pe care am atras-o până acum într-un calendaristic, de când suntem stat membru al UE.
Sigur, este important să absorbim fondurile UE cât mai repede fiindcă cu cât terminăm mai repede un proiect finanţat din fonduri europene, spre exemplu, o autostradă, cu atât avem pentru mai mult timp un beneficiu pozitiv de pe urma acestuia. Pentru a accelera absorbţia fondurilor europene, am simplificat regulile de la nivel european, am redus birocraţia la noul exerciţiu bugetar 2021 - 2027, iar acest lucru va avea un impact pozitiv pentru beneficiarii de fonduri europene în anii următori.
În ceea ce priveşte bugetul UE 2024, mă aştept ca România să accelereze absorbţia fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2021 - 2027. De aceea, obiectivul meu este să alocăm în buget suficienţi bani pentru a deconta la timp anul viitor cheltuielile cu aceste investiţii din fonduri UE.
AGERPRES: În cazul în care războiul din Ucraina se prelungeşte şi în 2024, ce loc va ocupa această criză din apropierea frontierei Uniunii Europene în preocupările UE în ceea ce priveşte bugetul comunitar?
Siegfried Mureşan: Cetăţenii ucraineni luptă cu arma în mână pentru apărarea ţării. Dar, făcând acest lucru, apără şi pacea noastră, în Uniunea Europeană. De aceea, noi trebuie să continuăm şi să creştem sprijinul pentru Ucraina pe care îl alocăm din bugetul UE.
Iar tot ceea ce îi oferim Ucrainei în materie de asistenţă trebuie să îi oferim şi Republicii Moldova, care este la fel de importantă pentru siguranţa noastră cum este şi Ucraina.
AGERPRES: Cât de probabilă este o scădere a alocărilor de la bugetul Uniunii Europene pentru statele membre în viitorul cadru financiar multianual?
Siegfried Mureşan: Obiectivul meu este să avem un Cadru Financiar Multianual mai puternic pentru oamenii şi întreprinderile din statele membre ale UE, nu unul mai slab. Fiindcă oamenii aşteaptă de la Uniunea Europeană să acţioneze mai mult, să sprijine mai mult întreprinzătorii, agricultorii, să investească mai mult în tranziţia spre o economie verde, în digitalizare, în dezvoltarea de oraşe mai sustenabile, în sistemul de sănătate.
Or, dacă vrem ca Uniunea să facă mai mult, trebuie să o şi echipăm cu resursele necesare pentru a ne îndeplini aşteptările. Tocmai de aceea, lucrăm acum la nivel european la crearea unui pachet de resurse proprii ale Uniunii Europene care să ofere venituri stabile, predictibile ale bugetului UE, fără a creşte povara asupra cetăţenilor şi întreprinderilor europene şi fără a mai depinde de rezultatul unor negocieri bugetare periodice între guvernele statelor membre. AGERPRES/(editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Moody's retrogradează ratingul datoriei SUA de la Aaa la Aa1
Agenția de evaluare financiară Moody's a retrogradat vineri ratingul datoriei SUA de la Aaa la Aa1, adăugând o perspectivă stabilă, motivând decizia sa prin creșterea datoriei Statelor Unite și costul acesteia pentru bugetul federal, scrie AFP. 'Guvernele și aleșii succesivi nu au reușit să ajungă la un acord asupra măsuril
BYD vrea să stabilească centrul său european în Ungaria
BYD, producătorul chinez de vehicule electrice (EV), intenționează să înființeze un centru european în Ungaria, a anunțat președintele director general Wang Chuanfu, la o conferință de presă cu premierul Viktor Orban, la Budapesta, transmite Reuters. Noul centru european va fi un hub pentru vânzări și servicii post-vânz
Șeful Novo Nordisk demisionează, pe fondul intensificării concurenței pe piața medicamentelor de slăbit
Producătorul danez de medicamente Novo Nordisk a anunțat vineri demisia directorului general Lars Fruergaard Jorgensen, iar acțiunile companiei au scăzut cu 5% în predeschiderea Bursei de la New York, transmit DPA și Reuters. Președintele Novo Nordisk Foundation, Lars Rebien Sorensen, se va alătura Consiliului de Administrație al Novo No
Președintele Stellantis dezminte negocierile de fuziune cu Renault
Președintele Stellantis, John Elkann, a dezmințit că ar exista orice adevăr în zvonurile conform cărora firma este în negocieri de fuziune cu producătorul auto Renault, transmite Reuters. 'Nu discutăm nicio fuziune', a declarat Elkann la un eveniment desfășurat la Londra, în cadrul unei discuții în grup la care
Ungaria, record absolut de turiști în 2024; România, printre principalele surse de vizitatori
Anul 2024 a fost cel mai bun din istoria turismului maghiar, aproape 18 milioane de turiști - un număr record - alegând să se cazeze în unități turistice din Ungaria, în creștere cu 11% față de 2023, potrivit Visit Hungary - Hungarian Tourism Agency (organizația guvernamentală pentru sectorul turistic). Numărul total al înnoptărilor a d
Exporturile Uniunii Europene către Statele Unite au explodat în martie
Exporturile Uniunii Europene către SUA au explodat în martie, luna în care președintele Donald Trump a dezvăluit așa numita 'Zi a eliberării' - războiul comercial cu restul lumii, transmite Bloomberg. Conform datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), valoarea mărfurilor din blocul comunitar care au traversat Atl
Veniturile Rusiei din exporturile de petrol și gaze ar urma să scadă cu o treime în mai (Reuters)
Veniturile Rusiei din exporturile de petrol și gaze ar urma să scadă cu o treime în mai, față de perioada similară din 2024, la 520 miliarde de ruble (6,48 miliarde de dolari), cel mai redus nivel din iulie 2023, în urma declinului cotațiilor la țiței și a aprecierii rublei, conform calculelor Reuters. Aceste venituri sunt cea mai important
Luis de Guindos (BCE): Războiul comercial, volatilitatea de pe piețe și datoria ridicată sunt principale riscuri în zona euro
Un război comercial global, volatilitatea de pe piețele financiare și nivelul ridicat al datoriilor sunt cele trei riscuri cheie cu care se confruntă economia zonei euro, a apreciat vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Luis de Guindos, în avanpremiera viitorului raport BCE privind stabilitatea financiară, transmite Reuters. Conform datelor Eurostat
BCE speră ca până la începutul anului viitor să existe un acord politic privind euro digital
Banca Centrală Europeană (BCE) speră ca până la începutul anului viitor să dispună de toate deciziile politice pentru a emite euro digital și apoi va avea nevoie de doi-trei ani pentru lansarea monedei, a declarat joi Piero Cipollone, membru în boardul executiv al BCE, în cadrul unei conferințe, transmite Reuters. BCE l
Eurostat: Emisiile de gaze cu efect de seră generate de economia UE au crescut cu 2,2% în trimestrul patru din 2024
Emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) generate de activitățile economice ale unităților rezidente din Uniunea Europeană s-au situat în trimestrul patru din 2024 la 897 milioane tone echivalent CO2, o creștere de 2,2% față de perioada similară din 2023 (878 milioane tone echivalent CO2), arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Eurostat: Bulgaria, România și Danemarca, cel mai sever declin din UE al producției industriale, în martie
Producția industrială a crescut cu 3,6% în zona euro și cu 2,7% în Uniunea Europeană în martie, comparativ cu perioada similară din 2024, iar Bulgaria, România și Danemarca sunt țările care au înregistrat cel mai sever declin, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În r&acir
Eurostat: Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene au înregistrat o creștere de 0,3% în primul trimestru
Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene au înregistrat o creștere de 0,3% în primul trimestru din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un avans de 0,2% în zona euro și de 0,4% în UE, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). În r&acir
Investițiile străine directe în Europa, la cel mai redus nivel din ultimii nouă ani
Investițiile străine directe (FDI) în Europa au scăzut în 2024 pentru al doilea an consecutiv, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii nouă ani, arată un studiul al EY, una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, transmite Reuters. Anul trecut, investițiile străine directe în Europa au s
Comisia Europeană ar trebui să ia măsuri contra comisioanelor percepute de Visa și Mastercard (retailerii europeni)
Cei mai mari retaileri europeni, inclusiv online, au solicitat Comisiei Europene (CE) să țină sub control comisioanele percepute de Visa și Mastercard, considerate ridicate, spunând că afectează competitivitatea blocului comunitar și limitează activitatea firmelor rivale, transmite Reuters. Sistemele de plăți străine Visa și Mastercard d
SUA: Livrările de smartphone-uri au crescut cu 30% în martie, pe fondul temerilor legate de taxele vamale
Livrările de smartphone-uri în SUA au crescut cu 30% în martie, producători ca Apple, Samsung și Motorola grăbindu-se să aducă mai multe dispozitive în țară, în anticiparea unor taxe vamale semnificative, arată datele publicate miercuri de compania de cercetare a pieței Counterpoint Research, transmite Reuters. În