Pachetul Fit for 55 este considerat drept un instrument important pentru combaterea încălzirii globale, susţinătorii lui calificându-l chiar drept "cel mai important act legislativ pentru protejarea climei adoptat vreodată". Acum, Parlamentul European a dat undă verde pentru componenta legislativă centrală a acestui pachet, relatează vineri platforma media European Newsroom (enr).

Uniunea Europeană vrea să îşi reducă emisiile de CO2 cu cel puţin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, şi să ajungă la neutralitatea climatică până în 2050. Marţi, la Strasbourg, Parlamentul European a votat cu o largă majoritate în favoarea a trei domenii considerate centrale pentru pachetul "Fit for 55": sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, un fond pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice şi un tarif pentru CO2. Toate trei au fost prezentate de Comisia Europeană în vara lui 2021 pentru a contracara schimbările climatice.

Eurodeputatul german Peter Liese (PPE), raportorul responsabil cu întocmirea raportului, a vorbit de "cel mai important act legislativ pentru protejarea climei adoptat vreodată". Chiar dacă aproape toate statele membre sunt de acord când vine vorba de un viitor mai verde, reglementările şi ţintele ridică unele provocări.

O legislaţie cheie: Reguli privind tranzacţionarea emisiilor, să nu mai fie posibil "dumping-ul climatic"

Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii este un instrument central pentru protejarea mediului european. Companiile trebuie să cumpere certificate de poluare dacă emit CO2. Acest lucru ar trebui să creeze un stimulent pentru a emite mai puţin CO2. Sistemul a fost acum înăsprit, numărul certificatelor de poluare fiind redus mai rapid decât se preconiza iniţial.

Acest lucru este destinat, de asemenea, să motiveze ţările non-UE să îşi revizuiască ţintele referitoare la protejarea climei. Începând din 2034, producătorii din afara UE vor trebui să plătească pentru emisiile lor de CO2 dacă vor să îşi vândă produsele în UE. Măsura este destinată să garanteze că eforturile UE şi cele globale în domeniul climei nu sunt subminate de relocarea producţiei din Uniune către ţări cu politici mai puţin ambiţioase. Regulile se aplică pentru fier, oţel, ciment, aluminiu, îngrăşăminte, electricitate sau hidrogen. Oricine vrea să importe aceste bunuri va trebui să plătească diferenţa dintre preţul carbonului plătit în ţara de producţie şi preţul certificatelor de emisii de carbon din sistemul european.

"Ajustarea la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon consolidează principiul "poluatorul plăteşte" drept baza unei politici industriale sustenabile. Un astfel de mecanism protejează piaţa europeană de dumping-ul climatic al terţelor ţări cu standarde de mediu mai relaxate", a spus eurodeputatul german Delara Burkhardt, purtătoare de cuvânt pe politici de mediu din partea delegaţiei social democraţilor germani din Parlamentul European.

"Prin extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) la noi sectoare, consolidarea instrumentelor sale şi eliminarea certificatelor gratuite, ne vom asigura că cei mai mari poluatori din UE vor abandona vechile practici şi vor trece la tehnologii, procese şi produse curate", a apreciat miercuri Ministerul Mediului din Slovenia.

În vara lui 2022, Spania a propus un plafon cu privire la schema de comercializare a certificatelor de emisii, destinat să încurajeze reducerea poluării şi să le facă să plătească pe sectoarele care emit cele mai multe gaze cu efect de seră.

Franţa, Spania, Germania: Devotate dar cu rezerve?

Chiar dacă Franţa s-a angajat să îşi reducă emisiile cu 40% până în 2030 comparativ cu 1990, ţara a rămas în urmă când vine vorba de obiectivele privind energiile regenerabile în perioada 2019-2023 şi se bazează mult pe energia nucleară în eforturile sale de decarbonizare, chiar dacă acest tip de energie nu beneficiază de un sprijin unanim în UE.

În plus, creşterea preţurilor la energie şi eliminarea certificatelor de poluare în Europa ameninţă peste 150.000 de locuri de muncă în sectorul industrial din Franţa, arată un studiu publicat la începutul acestei luni de think-thank-ul "La Fabrique de l'Industrie". Dacă, odată, introducerea mecanismului de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) era apreciată în mod favorabil ca o modalitate pentru a pune capăt "dumping-ului climatic" al anumitor puteri comerciale, acum industriaşii arată spre deficienţele sistemului: ei susţin în special că CBAM va taxa numai intrările pe piaţa europeană şi va afecta competitivitatea exporturilor europene "în raport cu competiţia străină care nu va fi afectată de aceleaşi costuri upstream cu carbonul".

Deşi Spania susţine pachetul, mai sunt multe de făcut: În 2021, emisiile de CO2 ale Spaniei s-au cifrat la 288,6 milioane de tone. Chiar dacă sunt similare cu cele 290,1 milioane de tone emise în 1990, şi cu mult sub maximul de 446,7 milioane de tone înregistrate în 2007, Spania trebuie să îşi reducă mai mult emisiile. În luna septembrie 2022, principalul partid de opoziţie din Spania, Partido Popular, a propus o reducere substanţială a preţului certificatelor de poluare la nivel european, cu caracter temporar, sau dacă va fi necesar, şi se va conveni acest lucru, la o suspendare a aplicării lor timp de câteva luni.

După votul din Parlamentul European, Olaf in der Beek, membru al Bundestag-ului german şi purtător de cuvânt pe politici climatice din partea grupului parlamentar FDP, a vorbit despre o "zi bună pentru protejarea climei în Europa". Cu toate acestea, Olaf in der Beek crede că există în continuare loc pentru îmbunătăţiri: următorul pas în Germania este ca sistemul naţional de stabilire a preţului la CO2 să se transforme într-un adevărat sistem de tranzacţionare a emisiilor cu un plafon de preţ la CO2 începând din 2024.

Bulgaria pune accentul pe importanţa cadrului legal

La reuniunea informală a miniştrilor Mediului din Uniunea Europeană, care a avut loc la începutul acestei săptămâni la Stockholm, poziţia Bulgariei a luat în calcul provocările pentru companii.

Potrivit Bulgariei, este nevoie de acţiuni pentru a creşte capacităţile de producţie ale Europei pentru tehnologiile verzi precum şi pentru a îmbunătăţi competitivitatea industriei UE. Acest lucru ar putea fi făcut prin diminuarea poverii administrative atât pentru industrie cât şi pentru sectorul public, accelerarea accesului la finanţare şi încurajarea investiţiilor în construcţia de zone industriale cu emisii zero.

Interesată de păstrarea şi creşterea competitivităţii sale, Bulgaria a scos în evidenţă importanţa unui cadru legal stabil şi predictibil.

Ţară candidată la aderarea la UE, Serbia îşi armonizează obiectivele în materie de decarbonizare

Ministrul Minelor şi Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic a anunţat că obiectivul economiei Serbiei este acela de a fi decarbonizată până în 2050. Potrivit oficialului citat, Serbia vrea să îşi armonizeze obiectivele, cât mai mult posibil, cu cele ale UE.

"Unul dintre obiective este ponderea surselor regenerabile în producţia de electricitate, ţinta noastră este de 45% în 2030, şi aceasta este o ţintă realistă şi care poate fi atinsă. Estimările mele sunt că vom fi undeva peste 30%, dar la mai puţin de 40%", a spus Dubravka Dedovic, adăugând că Serbia trebuie să fie ambiţioasă dar şi realistă. În opinia oficialului sârb, şapte ani nu este o perioadă îndelungată pentru proiectele energetice, fiindcă necesită atât timp cât şi fonduri mari. În plus, trebuie avut grijă ca tranziţia să fie una corectă, în special pentru muncitorii din sectorul minier.

Un fond pentru atenuarea impactului social, finanţat parţial prin veniturile rezultate de pe urma comercializării certificatelor de emisii

Costurile mai mari pentru consumatori apărute ca urmare a tranziţiei energetice, precum creşterea costurilor cu încălzirea, urmează să fie atenuate de un fond cu o valoare de 86,7 miliarde de euro începând din 2026. Fondul pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice poate fi utilizat pentru susţinerea gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor şi utilizatorilor de transport în comun care sunt afectaţi în mod deosebit de sărăcia energetică. Trei sferturi din acest fond vor fi finanţate prin venituri de pe urma comercializării certificatelor de emisii şi un sfert de către statele membre.

Fondul va asigura că aceste costuri ale tranziţiei verzi nu sunt suportate în mod disproporţionat de cei mai vulnerabili cetăţeni din UE, a informat Ministerul Mediului din Slovenia.

Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt pentru politici sociale al grupului AfD din Parlamentul European, Guido Reil, a criticat fondul social drept o "recunoaştere indirectă a faptului că politica UE în domeniul climei este un proiect elitist, care pune o povară mare în special pe cei mai săraci şi mai slabi membri ai societăţii".

Statele membre UE trebuie să adopte planurile, însă acest pas este considerat o simplă formalitate.

*** Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, BTA, dpa, EFE, STA şi Tanjug, agenţii participante în proiectul European News Room (enr). AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi)