Şapte state membre UE, printre care Germania, Spania şi Danemarca, şi-au intensificat opoziţia faţă de eforturile Franţei de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energiile regenerabile, potrivit unei scrisori consultate de Reuters.

Uniunea Europeană negociază ţinte mai ambiţioase privind extinderea energiilor regenerabile în acest deceniu, însă discuţiile s-au blocat din cauza unei dispute vizând posibilitatea ca ţările să îşi îndeplinească obiectivele utilizând "hidrogen low-carbon" produs pe bază de energie nucleară.

Joi, miniştrii din şapte state membre (Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.

"Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în ţintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice", scriu miniştrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters.

Potrivit semnatarilor, deceniul actual va fi unul decisiv pentru limitarea schimbărilor climatice iar energia şi hidrogenul din sursele regenerabile vor fi principalii factori care vor sta la baza reducerii emisiilor necesare pentru limitarea schimbărilor climatice. "Noi capacităţi de energie regenerabilă pot fi instalate într-un interval scurt de timp şi la costuri competitive", susţin semnatarii scrisorii.

Energia nucleară este o sursă low-carbon dar nu una regenerabilă. Acest tip de energie creează diviziuni în rândul statelor membre, în condiţiile în care Austria şi Luxemburg se opun vehement, în timp ce altele, inclusiv Germania, îşi închid treptat centralele nucleare, iar altele, precum Danemarca şi Irlanda, nu au centrale nucleare.

Franţa, o ţară care în mod istoric s-a bazat pe energia nucleară pentru 70% din producţia de electricitate, s-a plasat în fruntea ţărilor care vor să acorde un loc energiei nucleare în atingerea ţintelor privind energiile regenerabile. Luna trecută, Franţa, Polonia, Cehia şi alte şase state membre UE, printre care şi România, au avertizat că excluderea energiei nucleare din ţintele privind energiile regenerabile ar încetini dezvoltarea hidrogenului, un combustibil pe care Europa mizează pentru decarbonizarea industriei grele.

Un diplomat european a dezvăluit că există o frustrare în rândul unor state membre cu privire la insistenţa Franţei pentru includerea energiei nucleare într-o fază atât de târzie a negocierilor. La aceasta se adaugă nemulţumirile provocate de o dispută separată în care Germania blochează o lege UE cu privire la emisiile autoturismelor, după ce anterior a fost de acord cu ceea ce s-a convenit. Aceste mutări ale primelor două economii ale Europei "creează sentimentul că marile state membre joacă după un alt set de reguli decât statele mici", a spus diplomatul citat de Reuters. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)