Abordarea fragmentată care a caracterizat crearea peisajului financiar al UE, de-a lungul deceniilor, a avut drept rezultat o construcţie eterogenă care este mult prea complexă şi pentru care răspunderea publică de gestiune nu este asigurată pe deplin, se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene.

Potrivit ECA, în centrul acestei construcţii se află bugetul UE, dar ea include un număr din ce în ce mai mare de instrumente extrabugetare şi instrumente hibride. Numărul acestor instrumente nou create s-a multiplicat în ultimii 15 ani şi auditorii recomandă să se depună eforturi suplimentare pentru consolidarea lor.

"Actualul peisaj financiar al UE a fost descris de Parlamentul European ca fiind o galaxie de fonduri şi instrumente care gravitează în jurul bugetului UE. Deşi este adevărat că au existat motive pentru crearea lor, credem că, pentru a îmbunătăţi eficienţa şi transparenţa, este necesară o mai mare simplificare şi trebuie să se asigure mai bine răspunderea de gestiune", a declarat Francois-Roger Cazala, membrul Curţii de Conturi Europene care a coordonat acest audit.

Auditorii au evaluat de ce a crescut numărul de instrumente diversificate care nu sunt pe deplin integrate în bugetul UE. S-a constatat că, în majoritatea cazurilor, circumstanţele juridice, politice sau economice de la momentul creării fiecărui instrument justificau menţinerea acestuia în afara bugetului UE. De exemplu, instrumentele bazate pe contractarea şi acordarea de împrumuturi pentru a furniza asistenţă financiară au trebuit să fie dezvoltate în afara bugetului UE deoarece în cadrul acestuia nu pot fi contractate împrumuturi. Aceste instrumente au fost create în principal pentru a se răspunde cât mai rapid posibil la crize (de exemplu, necesitatea imediată de a furniza finanţare Greciei şi de a răspunde la criza datoriilor suverane în 2010).

Deşi exista o justificare pentru crearea lor, numeroase instrumente nu dispuneau de evaluări prealabile adecvate: forma aleasă (inclusiv natura lor extrabugetară) nu era susţinută în majoritatea cazurilor de evaluări ale impactului sau de evaluări prealabile similare. Potrivit auditorilor, din această cauză nu se poate demonstra nici faptul că crearea unui instrument extrabugetar era mai adecvată decât utilizarea bugetului UE şi nici că instrumentul propus era cel mai eficient.

Alte elemente ale instrumentelor variază considerabil, ceea ce sporeşte nivelul de complexitate: mecanismele de guvernanţă, de exemplu, diferă foarte mult între instrumente similare de contractare şi acordare de împrumuturi, chiar şi atunci când nu existau motive care să justifice aceste diferenţe. În plus, sursele de finanţare şi modurile în care sunt susţinute obligaţiile potenţiale de plată sunt diverse. Controlul public asigură faptul că instrumentele de finanţare sunt legitime şi justificate şi că se răspunde pentru ele, dar peisajul financiar al UE nu este pe deplin supus unui astfel de control.

Auditorii recomandă să fie publicat un set complet şi consolidat de informaţii cu privire la toate instrumentele. Deşi Raportul
privind transparenţa bugetară al Comisiei Europene care a fost introdus recent este considerat un pas înainte, acesta nu acoperă toate instrumentele. Mai mult, există o lacună în auditul performanţei instrumentelor care nu sunt acoperite de drepturile de audit ale Curţii, iar supravegherea din partea Parlamentului European nu este nici ea completă. Apare astfel o lacună, dat fiind că natura sau gradul de control public - şi, prin urmare, de răspundere de gestiune - pot varia în funcţie de tipul de instrument de finanţare utilizat.

Auditorii observă că mecanismele de flexibilitate aferente bugetului UE s-au multiplicat în cadrul financiar 2021-2027, lucru care ar trebui să permită bugetului UE să facă mai bine faţă nevoilor speciale şi imprevizibile şi să reducă necesitatea de a se crea instrumente speciale. S-au făcut de asemenea progrese în ceea ce priveşte consolidarea mai multor instrumente în bugetul UE. Totuşi, răspunsul la criza generată de pandemia de COVID-19 a condus la crearea a două noi instrumente (SURE şi NextGenerationEU) şi potenţialul de simplificare nu a fost încă valorificat pe deplin, în special în cazul acelor instrumente prin care se acordă asistenţă financiară pentru statele membre sau pentru unele ţări terţe.

Auditorii recomandă Comisiei Europene să propună integrarea Fondului de modernizare în bugetul UE şi integrarea
şi consolidarea instrumentelor de asistenţă financiară existente. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)