Băncile europene se bucură de cele mai ridicate profituri de dinainte de criza financiară globală, beneficiind de pe urma majorărilor fără precedent de dobânzi, care au dus la creşterea veniturilor din creditare. Problema este cât poate dura această situaţie, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg.

Zece din cele mai mari bănci ale regiunii au raportat până acum majorarea veniturilor nete din creditare în 2022 cu 16%, la nivelul record de 120,8 miliarde de euro (131,6 miliarde de dolari), alimentând cele mai ridicate profituri ale lor din 2007, majorând dividendele şi răscumpărările de acţiuni. În condiţiile în care dobânzile ar urma să crească în continuare, directorii, de la Deutsche Bank AG şi până la Nordea Bank Abp, spun că vremurile bune nu s-au încheiat încă.

La prima vedere, băncile europene traversează o perioadă fastă: înăsprirea politicii monetare, menită să ţină sub control inflaţia, le permite să obţină mai mulţi bani de pe urma creditării, transmiţând în acelaşi timp doar o mică parte din majorările de dobânzi către depozite. Diferenţa dintre cele două este cunoscută ca venitul net din dobânzi, şi este în creştere. Totuşi, în acelaşi timp, ratele mai ridicate ale dobânzilor afectează companiile şi clienţii de retail, la fel ca şi inflaţia şi temerile privind recesiunea.

Aceste evoluţii evidenţiază perspectiva intrării în incapacitate de plată a multor firme şi o retragere a celor care fac împrumuturi masive, ceea ce ar putea afecta în viitor bilanţurile băncilor.

"După mulţi ani de scăderi ale veniturilor, băncile au revenit pe creştere. Aceste evoluţii ar urma să continue anul acesta în zona euro, dar nu vor dura la nesfârşit. Dacă dobânzile cresc la un nivel ridicat, se va opri majorarea veniturilor deoarece reevaluarea se apropie de final sau vom vedea alte efecte negative, cum ar fi depozite mult mai scumpe", a explicat Francois Lavier, de la firma Lazard Freres Gestion din Paris.

Rezerva Federală a SUA (Fed), care a început majorările de dobânzi mai devreme decât Banca Centrală Europeană (BCE), arată că băncile nu se vor putea baza pe politica monetară pentru a-şi creşte la nesfârşit veniturile. Fed a confirmat că încetineşte ritmul majorării dobânzilor.

În contrast, BCE a decis joi să majoreze dobânda de referinţă cu 50 puncte de bază, şi a anunţat că intenţionează să majoreze ratele dobânzilor cu încă 50 puncte de bază în cadrul şedinţei sale de politică monetară din luna martie. "Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 3,00%, 3,25% şi, respectiv, 2,50% începând cu data de 8 februarie 2023", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE.

"Veniturile din dobânzi într-adevăr rezistă. În privinţa efectelor evoluţiei dolarului, simţim că cel mai probabil a atins nivelul de vârf, totuşi vor mai exista efecte asupra monedei euro şi a francului elveţian", a apreciat Ralph Hamers, directorul general al băncii elveţiene UBS Group AG.

Şi Europa de Est arată că beneficiile de care se bucură băncile se vor diminua în cele din urmă. Câteva bănci centrale ar urma să reducă costurile de împrumut spre finalul anului iar în unele ţări cei care au depozite caută deja rate mai bune ale dobânzilor.

Miercuri, Raiffeisen Bank International AG a anunţat că venitul net din dobânzi înregistrat în Cehia a primit o lovitură de opt milioane de euro în trimestrul patru din 2022, după ce banca a trebui să plătească dobânzi mai ridicate clienţilor deoarece şi-au mutat banii din conturile curente către conturile de economii cu randamente mai ridicate. Dinamica "explică de ce nu mai suntem entuziaşti în legături cu noi creşteri ale venitului net din dobânzi", le-a spus analiştilor Johann Strobl, directorul general al băncii austriece, când a fost întrebat de situaţia de pe piaţa cehă.

Joi, Deutsche Bank a indicat că în următorii ani câştigurile ridicate de pe urma dobânzilor mai mari ar putea să fie mai puţin pronunţate, parţial deoarece va trebui să plătească mai mult celor care au depozite.

"Până acum, majorarea dobânzilor de către BCE a fost mai puternică decât majorarea dobânzilor la depozite", susţine Tanate Phutrakul, directorul financiar al ING Groep NV, într-un interviu acordat joi Bloomberg. Banca olandeză nu se confruntă cu dificultăţi în atragerea finanţării, în trimestrul patru din 2022 clienţii persoane fizice au constituit depozite de aproximativ zece miliarde de euro, dar ING va continua să urmărească cu atenţie concurenţa, a declarat Phutrakul.

Cealaltă parte a ecuaţiei o reprezintă riscul distrugerii cererii, dacă clienţii decid că un împrumut este prea scump, ceea ce va afecta semnificativ activitatea băncilor pe segmentul de corporate şi retail.

Cererea pentru împrumuturi din partea companiilor a scăzut cu 11% în trimestrul patru din 2022, iar cea pentru credite ipotecare cu un nivel record de 74%, arată datele BCE. Băncile se aşteaptă la o nouă scădere a cererii din partea companiilor şi gospodăriilor în primele trei luni din 2023.

Cel puţin până acum, băncile au reuşit să gestioneze o creştere a ponderii creditelor neperformante în bilanţurile lor. Unele, totuşi, pun deoparte fonduri pentru a acoperi creditele care ar putea deveni neperformante într-o posibilă recesiune. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Irina Giurgiu)