Decizia de marţi a Băncii Naţionale a României (BNR), de majorare a ratei dobânzii de politică monetară de la 6,75% la 7%, ar putea indica finalul campaniei agresive de înăsprire a politicii monetare din Europa Centrală, care a avut loc în ultimele 18 luni, dar înăsprirea persistentă a pieţelor forţei de muncă din regiune şi alte obstacole afectează calea spre o inflaţie mai scăzută, se arată într-o analiză realizată de Reuters.

Decizia relativ modestă consolidează opinia în rândul economiştilor că regiunea, care a fost în fruntea înăspririi politicii monetare pe plan global, pentru a contracara inflaţia ridicată, întoarce pagina majorării dobânzilor.

BNR a anunţat că avansul mai lent al economiei şi energia mai ieftină vor ajuta la reducerea inflaţiei sub 10% anul acesta, de la un nivel de peste 16% în prezent, mai devreme decât se estima anterior.

Din iunie 2021, Polonia şi Cehia au majorat dobânzile cu aproape 700 puncte de bază, în timp ce Ungaria a majorat dobânzile cu peste 1.200 puncte de bază, stabilind cel mai ridicat nivel al costurilor de împrumut din Uniunea Europeană.

Economiştii intervievaţi de Reuters de la mijlocul lunii decembrie şi până la începutul lunii ianuarie se aşteaptă să nu mai fie majorări de dobânzi în România, Polonia, Ungaria şi Cehia.

"Considerăm că majorarea dobânzilor în regiune va fi încheiată. Aşadar, principala întrebare este când va scădea suficient inflaţia în regiune astfel încât băncile centrale să fie dispuse să înceapă normalizarea condiţiilor monetare", au spus economiştii de la ING.

Guvernatorii băncilor centrale din Polonia şi Cehia nu exclud complet noi majorări ale dobânzilor, iar unii investitori cred că va urma o nouă înăsprire a politicii monetare în România, unde banca centrală, posibil ţinând seama de exemplul nefericit de anul trecut al Ungariei, nu a stabilit dacă a încheiat majorarea dobânzilor.

Dar cei care au această opinie sunt în minoritate. Luna trecută, rata inflaţiei a încetinit în Polonia, cea mai mare economie a regiunii.

Economiştii se aşteaptă la posibile reduceri ale dobânzilor în Ungaria şi Cehia, cea din urmă înregistrând un declin de aproape 10% al salariilor reale, conform celor mai recente date. Coroana cehă s-a apreciat săptămâna aceasta la cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, eclipsând alte evoluţii din regiune.

Inflaţia încă este aşteptată să crească la începutul lui 2023 în unele ţări din Europa Centrală, pe baza estimărilor băncilor centrale, înainte de a scădea sub 10% până la finalul anului.

Dar unii economişti observă că recenta scădere a costurilor cu energia, în 2022 un motor important al creşterii preţurilor în Europa Centrală dependentă de importuri, ar putea afecta evoluţia inflaţiei în viitor.

"Evoluţia crizei energiei în Europa s-a modificat semnificativ în ultimele săptămâni, vremea mai caldă decât de obicei a redus cererea pentru încălzire şi a dus la scăderea semnificativă a preţului gazelor. Aceste evoluţii vor ajuta la îmbunătăţirea poziţiilor externe şi la scăderea presiunilor inflaţioniste în Europa Centrală", a apreciat Liam Peach de la Capital Economics.

Chiar şi aşa, dezinflaţia poate provoca riscuri, inclusiv modificarea evoluţiei salariilor reale, o posibilă recesiune care nu va ocoli piaţa muncii, în timp ce aşteptările inflaţioniste devin ancorate peste obiectivele băncilor centrale.

"Rămânem prudenţi în privinţa revenirii creşterii pozitive a salariilor reale spre finalul lui 2023, care ar stopa dezinflaţia în Polonia", a avertizat Agata Urbanska-Giner, economist la HSBC. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)