Invadarea Ucrainei de către Rusia, în data de 24 februarie, şi blocarea porturilor ucrainene de către Moscova, au afectat semnificativ exporturile de produse agricole ale Ucrainei, iar preţul cerealelor pe plan mondial a atins valori record. Deşi s-a semnat în iulie un acord pentru deblocarea porturilor ucrainene, escaladarea războiului a menţinut nivelul ridicat al preţului cerealelor.

Înaintea conflictului, Ucraina şi Rusia erau responsabile pentru mai mult de 30% din comerţul mondial cu grâu, 32% în cazul orzului, 20% în cazul porumbului şi peste 50% în cazul uleiului de floarea soarelui şi a seminţelor oleaginoase. Exporturile se realizau în special prin porturile lor de la Marea Neagră.

În 2021, producţia de cereale a Ucrainei a crescut cu 32% până la 85,7 milioane de tone, iar de la începutul sezonului agricol 2021/2022 şi până la data de 23 februarie 2022 Ucraina exporta-se 43 de milioane de tone de cereale.

În timp ce exporturile ucrainene erau afectate de război, cele ruseşti au scăzut din cauza lipsei navelor dispuse să meargă în porturile ruseşti şi a impactului sancţiunilor, ceea ce dus la creşteri semnificative ale preţului cerealelor.

În martie, cotaţia grâului la bursa de cereale de la Chicago a atins nivelul ridicat record de 13,64 dolari per bushel, din cauza tensiunilor geopolitice, determinând o reducere a aprovizionării cu cereale, pe o piaţă afectată deja de vremea nefavorabilă şi de restricţiile post-pandemie.

Şi preţurile la porumb şi boabe de soia au atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar cotaţia pentru uleiul de palmier din Malaezia a urcat în martie la un nivel record.

De atunci, preţul grâului a mai scăzut, iar la uleiul de palmier declinul a fost de 40%, pe fondul temerilor privind o recesiune globală, a restricţiilor din China şi a extinderii acordului privind exporturile ucrainene prin coridorul pentru cereale de la Marea Neagră.

În timp ce inundaţiile din Australia, al doilea mare exportator mondial de grâu, au provocat în ultimele săptămâni pagube semnificative culturilor agricole, care erau gata de a fi recoltate, seceta severă ar urma să reducă producţia de grâu Argentinei cu aproape 40%. Aceste evoluţii vor duce la scăderea disponibilităţii grâului pe plan global în primul semestru din 2023, avertizează analiştii. Iar lipsa ploilor în unele regiuni agricole din SUA ar putea afecta aprovizionarea în semestrul doi din 2023.

În cazul orezului, traderii se aşteaptă ca preţurile să rămână ridicate, atât timp cât interdicţia de export impusă anul acesta de India, cel mai mare furnizor mondial, rămâne în vigoare.

"În cele mai multe ţări exportatoare, disponibilitatea orezului este destul de redusă, cu excepţia Indiei, unde restricţiile la export au dus la scăderea vânzărilor. Dacă s-ar obţine o producţie record în una din principalele ţări exportatoare, atunci vom vedea într-adevăr modificări de preţuri pe piaţă", a declarat pentru Reuters un trader din Singapore.

Perspectivele pentru porumb şi boabe de soia în America de Sud par mai bune pentru recolta de la începutul anului viitor, deşi seceta recentă din unele părţi ale Braziliei, cel mai mare exportator global de boabe de soia, a provocat temeri privind aprovizionarea.

Livrările interne ale SUA de cereale, inclusiv porumb, grâu şi boabe de soia, ar urma să rămână la un nivel destul de redus în 2023, conform Departamentului american al Agriculturii (USDA). Instituţia estimează că livrările SUA de porumb vor scădea la cel mai redus nivel din ultimul deceniu înainte de recolta din 2023, iar stocurile de boabe de soia sunt estimate la cel mai scăzut nivel din ultimii şapte ani, iar cele de grâu - la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani.

Uleiul de palmier, cel mai consumat ulei comestibil pe plan mondial, este afectat de furtunile tropicale din sud-estul Asiei, unde costurile ridicate au dus la o folosire redusă a îngrăşămintelor. Totuşi, preţurile mai ridicate ale cerealelor i-au încurajat pe fermieri să majoreze suprafaţa cultivată în unele ţări, inclusiv India, China şi Brazilia.

Preţul cerealelor pe plan global a primit o nouă lovitură în luna mai, când India a interzis exporturile de grâu, pe fondul scăderii producţiei, ca urmare a unor valuri extreme de căldură. India este al doilea mare producător mondial de grâu.

De asemenea, India a restricţionat exporturile de orez, din cauza scăderii producţiei.

Şi preţurile mondiale la alimente au atins un nivel record în martie, pe măsură ce războiul declanşat de Rusia în 24 februarie a provocat turbulenţe pe pieţele pentru produse alimentare de bază, şi chiar dacă între timp preţurile s-au mai redus, continuă să fie peste nivelul la care erau anul trecut.

Spre finalul lui 2022, cotaţiile la grâu, porumb şi ulei de palmier au scăzut faţă de nivelul extrem de ridicat înregistrat după invadarea Ucrainei de către Rusia, deşi analiştii avertizează că preţurile rămân ridicate pe piaţa cu amănuntul, iar livrările insuficiente ar urma să sprijine preţurile şi în 2023.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În martie 2022, acest indice a crescut până la 159,3 puncte, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după un salt semnificativ de 17,9 puncte (sau 13%) faţă de nivelul înregistrat în februarie, când indicatorul a atins deja cel mai ridicat nivel de la crearea sa în 1990. Comparativ cu situaţia din martie 2021, preţurile mondiale la alimente calculate de FAO erau cu 33,6% mai mari.

Cheltuielile mondiale cu importurile de alimente vor atinge un nivel record de 1.940 miliarde de dolari în acest an, în creştere cu 10% comparativ cu situaţia din anul precedent, ceea ce va pune noi presiuni asupra celor mai sărace ţări ale globului, a anunţat luna trecută Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură. În timp ce factura globală cu importurile de produse alimentare se va majora cu 180 de miliarde de dolari comparativ cu cea de anul trecut, nota de plată cu importurile de alimente în cazul grupului ţărilor cu venituri reduse ar urma să rămână practic neschimbată, însă volumul importurilor acestor ţări ar urma să se diminueze cu 10%, estimează FAO.

În paralel cu această creştere a cheltuielilor cu importurile alimentare, FAO a calculat că nota de plată mondială cu inputurile agricole, precum îngrăşăminte, carburanţi şi combustibili, ar urma să crească şi ea cu 48%, comparativ cu 2021, până la o valoare record de 424 de miliarde de dolari. Această creştere a costurilor, cumulată cu aprecierea dolarului american, va forţa unele ţări să cumpere şi să utilizeze o cantitate mai mică de inputuri, ceea ce va conduce în mod inevitabil la o producţie agricolă mai mică anul următor.

În privinţa perspectivelor pentru sezonul agricol 2022/2023, FAO se aşteaptă ca producţia mondială de grâu să urce cu 0,6%, până la un nivel record de 784 milioane de tone, graţie în special unor recolte mai bune în Rusia şi Canada. În schimb, producţia altor cereale, precum porumb, orz şi sorg, ar urma să scadă cu 2,8%. Pe de altă parte, FAO se aşteaptă ca producţia de oleaginoase să se majoreze cu 4,2%, până la un nivel record, în tip ce producţia de zahăr va creşte cu 2,6%, iar cea de orez este aşteptată să rămână practic nemodificată.

Din cauza secetei sau a ploilor abundente, a războiului din Ucraina şi a costurilor ridicate cu energia, analiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă ca producţia agricolă să scadă din nou în 2023, reducând livrările, chiar dacă preţurile ridicate îi încurajează pe fermieri să sporească suprafaţa însămânţată.

Ei avertizează că este puţin probabil ca producţia de grâu şi de orez să înlocuiască stocurile epuizate, cel puţin în prima parte din 2023, iar culturile care produc uleiuri comestibile sunt afectate de vremea nefavorabilă din America Latină şi sud-estul Asiei.

"Lumea are nevoie de culturi record pentru a face faţă cererii. Anul viitor, trebuie neapărat să avem o performanţă mai bună decât în acest an. La acest stadiu, pare extrem de puţin probabilă o astfel de evoluţie, dacă ne uităm la perspectivele globale de producţie pentru cereale şi seminţe oleaginoase", a apreciat Ole Houe, director la compania IKON Commodities din Sydney.

Conform analiştilor Rabobank, preţurile produselor agricole sunt cu aproximativ 50% mai ridicate decât înaintea pandemiei, în urma majorării costurilor cu energia, forţa de muncă şi a altor costuri.

Într-o analiză publicată luna aceasta de Rabobank se arată că în 2023 preţurile produselor agricole, cum ar fi cafeaua, cerealele furajere şi seminţele oleaginoase, ar putea scădea deoarece multe economii importante intră în recesiune. Dar, avertizează analiştii, aceste preţuri se vor menţine ridicate din punct de vedere istoric.

Consumatorii se confruntă cu un cadru macroeconomic sumbru, penuria de energie, tensiunile geopolitice şi deficitul de materii prime esenţiale, cum ar fi grâul, afectând perspectivele privind securitatea alimentară pe plan mondial. Grâul rămâne extrem de afectat de războiul din Ucraina, iar Rabobank estimează un deficit de şase milioane de tone în 2023, pe fondul perspectivelor nesigure privind vremea în UE, SUA şi Argentina.

De asemenea, Rabobank estimează că cererea pentru cafea va creşte sub nivelul mediu de 1,5%, în timp ce preţul zahărului ar urma să se menţină relativ scăzut. "Preţurile produselor agricole încă ar putea scădea, şi nu în urma majorării producţiei ci pentru că cererea este atât de slabă", a apreciat analistul Rabobank Carlos Mera. AGERPRES/(Autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lãzãroiu)