Datoria globală publică şi privată a înregistrat anul trecut cel mai semnificativ declin din ultimii 70 de ani, după ce atinsese un nivel record în 2020, din cauza impactului pandemiei, dar per ansamblu rămâne mult peste nivelul anterior pandemiei, se arată într-o postare pe blogul Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.

În 2021, datoria globală publică şi privată a scăzut cu 10 puncte procentuale, la 247% din PIB-ul global, de la nivelul de vârf de 257% din PIB în 2020, şi comparativ cu un nivel de aproximativ 195% din PIB în 2007, înaintea crizei financiare mondiale.

În dolari, datoria globală a continuat să crească, deşi într-un ritm mult mai lent, ajungând anul trecut la nivelul record de 235.000 miliarde de dolari.

Datoria privată, care include obligaţiunile companiilor non-financiare şi ale gospodăriilor, a determinat reducerea generală, înregistrând un declin de şase puncte procentuale, la 153% din PIB, se arată în raportul FMI care conţine date din 190 de ţări.

Scăderea de patru puncte procentuale a datoriei publice, la 96% din PIB, a reprezentat cel mai mare semnificativ declin din ultimele decenii.

"Fluctuaţiile neobişnuite ale nivelului datoriei globale au fost rezultatul redresării economiei în urma pandemiei şi nivelul ridicat al inflaţiei, susţine instituţia internaţională.

Dinamicile datoriei au fost diferite. Economiile avansate au înregistrat cel mai mare semnificativ declin al datoriei, atât cea publică cât şi cea privată au scăzut cu 5% din PIB în 2021, fiind urmate de pieţele emergente, excluzând China. Dar statele cu venituri scăzute s-au confruntat cu o creştere continuă a ratei datoriei anul trecut şi sporesc temerile privind capacitatea ţărilor cu venituri scăzute şi medii de a-şi achita datoriile, se arată în raportul FMI.

Va deveni din ce în ce mai dificilă gestionarea nivelului ridicat al datoriei, dacă perspectivele economice continuă să se deterioreze şi costurile de împrumut cresc suplimentar, avertizează principalul expert fiscal din cadrul FMI, Vitor Gaspar.

Nivelul ridicat al inflaţiei continuă să ajute la reducerea ratei datoriei în 2022, dar cheltuielile vor creşte dacă inflaţia devine persistentă. Guvernele ar trebui să adopte politici fiscale care să ajute la reducerea presiunilor inflaţioniste şi a vulnerabilităţii datoriei pe termen lung, în timp ce continuă să-i sprijine pe cei mai vulnerabili, susţine oficialul FMI. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)