Datele privind VNB (venitul naţional brut) reprezintă un element important pentru calcularea contribuţiilor statelor membre la bugetul UE, dar verificarea acestor date nu a fost suficient de bine direcţionată, avertizează Curtea de Conturi Europeană într-un raport publicat joi.

Eurostat (Oficiul de statistică al UE) a fost, în general, eficace în ceea ce priveşte identificarea şi abordarea problemelor cu grad ridicat de risc pentru compilarea datelor VNB, dar nu a acordat în mod sistematic prioritate verificării acestor probleme şi ţărilor care se încadrau în categoria cea mai înaltă de risc şi nu a procedat întotdeauna suficient de devreme la verificările respective. De exemplu, Eurostat nu a reacţionat cu promptitudine la problema relocării în scopuri fiscale a activităţilor întreprinderilor multinaţionale.

Contribuţiile bazate pe venitul naţional brut ale ţărilor din UE constituie cea mai importantă sursă de venituri pentru bugetul Uniunii. În 2021, aceste contribuţii s-au ridicat la 116 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ două treimi din buget. Eurostat procedează la verificarea calităţii datelor privind venitul naţional brut ale ţărilor din UE în cicluri multianuale şi poate solicita ţărilor să îşi ajusteze estimările iniţiale - care stau la baza calculării de către Comisie a contribuţiilor lor - în sens crescător sau descrescător. Auditorii Curţii au verificat dacă Eurostat a gestionat bine, în cursul ultimului ciclu 2016-2019, verificările pe care le realizează.

"Este important să se garanteze că contribuţiile bazate pe venitul naţional brut ale ţărilor din UE la bugetul Uniunii sunt echitabile şi previzibile", a declarat domnul Marek Opiola, membrul Curţii care a condus acest audit. "Pentru ca verificările să fie eficace şi eficiente, Eurostat ar trebui să acorde prioritate problemelor transversale şi ţărilor cu cel mai ridicat factor de risc."

Previzibilitatea contribuţiilor bazate pe venitul naţional brut depinde de finalizarea la timp a ciclului de verificare - care durează de obicei patru sau cinci ani - şi de rapiditatea cu care Eurostat informează ţările cu privire la rezultatele acestuia. Curtea a constatat că Eurostat finalizase verificările aşa cum era prevăzut şi furnizase în timp util ţărilor informaţii cu privire la ajustări. Cu toate acestea, numeroase probleme - cu 20% mai multe decât după ciclul precedent - au rămas nesoluţionate sub formă de "rezerve", astfel încât există posibilitatea ca ţările vizate de acestea să fie invitate să plătească mai mult în viitor.

Graţie unei noi abordări bazate pe evaluarea riscurilor şi pe utilizarea de praguri, Eurostat a reuşit să identifice şi să atenueze riscurile, ceea ce i-a permis să determine problemele cele mai importante care ar trebui monitorizate, dar nu a valorificat la maximum rezultatele acestei abordări pentru a acorda prioritate verificărilor pentru problemele transversale şi pentru ţările cu grad ridicat de risc.

Eurostat a clasificat toate ţările în trei categorii de risc: ridicat, mediu şi scăzut, dar a efectuat verificări la începutul ciclului, înainte de a verifica alte ţări cu grad mai scăzut de risc, doar pentru trei dintre cele şapte ţări încadrate la categoria cu grad ridicat de risc.

De altfel, aproximativ un sfert din rezervele specifice care existau la sfârşitul ciclului de verificare priveau cele patru ţări cu grad ridicat de risc care nu fuseseră prioritizate în mod eficace. În plus, Eurostat a verificat prea multe probleme cu un impact scăzut asupra venitului naţional brut. De asemenea, oficiul de statistică nu stabileşte o ordine de prioritate pentru problemele pe care le semnalează, ceea ce creşte riscul ca ţările să remedieze mai întâi problemele cu impact mai redus.

Conform auditorilor, Eurostat ar trebui să îşi concentreze mai mult activitatea pe problemele cu grad ridicat de risc şi cu cel mai puternic impact potenţial asupra venitului naţional brut, deoarece acest lucru ar putea reduce numărul de rezerve şi ar spori previzibilitatea contribuţiilor bugetare ale ţărilor din UE.

Eurostat nu a reacţionat cu promptitudine la problema cu grad ridicat de risc reprezentată de relocarea activităţilor sau a activelor întreprinderilor multinaţionale cu scopul de a beneficia de regimuri fiscale avantajoase, chiar dacă problemele de natură contabilă antrenate erau deja cunoscute cu mai mulţi ani înainte să înceapă ciclul de verificare. De asemenea, Eurostat a decis să formuleze o rezervă pentru această problemă numai pentru perioada de după 2018, ceea ce face ca impactul din anii anteriori să rămână incert. Contribuţiile bazate pe venitul naţional brut ale unor ţări ar putea fi incorecte, deoarece există posibilitatea ca conturile lor anterioare anului 2018 să nu fi fost calculate cu exactitate; alte ţări, cum ar fi Irlanda, au raportat date fiabile.

Fiecare ţară din UE plăteşte la bugetul UE o contribuţie calculată ca procent din venitul său naţional brut. Această "cotă de apel" este aceeaşi pentru toate ţările, dar poate varia de la un an la altul (de exemplu, ea a fost de 0,84% în 2021). În termeni absoluţi, în 2021, cea mai mare contribuţie bazată pe venitul naţional brut a fost plătită de Germania (29,6 miliarde de euro), urmată de Franţa (20,3 miliarde de euro) şi de Italia (14,5 miliarde de euro).

În trecut, ţările din UE au întâmpinat dificultăţi atunci când au trebuit să plătească sume suplimentare mari în termen scurt. În 2014, revizuirile datelor privind venitul naţional brut au antrenat ajustări la un nivel fără precedent, în valoare de aproape 10 miliarde de euro, cu un impact mai mare pentru anumite ţări decât pentru altele: de exemplu, Regatul Unit a trebuit să plătească o sumă suplimentară de 2,1 miliarde de euro, ceea ce a însemnat 21% în plus faţă de contribuţia pe care o prevăzuse iniţial în buget. În iulie 2016, Irlanda a raportat o creştere de 24 % (39 de miliarde de euro) în datele VNB pentru 2015 faţă de 2014, ca urmare a relocării activelor câtorva întreprinderi multinaţionale mari. În 2017, trei state membre au comunicat Eurostat că, începând din 2010, observaseră cazuri specifice în care unele societăţi relocaseră active substanţiale către sau dinspre teritoriul lor.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)