Embargoul introdus de Uniunea Europeană pentru petrolul rusesc a făcut ca Grecia şi Bulgaria să reia discuţiile cu privire la reluarea unui proiect abandonat ce viza construirea unui oleoduct care ar fi ocolit Strâmtoarea Bosfor.

Ministrul Energiei din Bulgaria, Rosen Hristov, a declarat pentru Al Jazeera că viitoarea conductă ar urma să aibă o lungime de 280 de kilometri şi ar face legătura între portul grecesc Alexandroupolis şi portul bulgar Burgas, fiind posibil să fie prelungită până la Constanţa.

"Avem o derogare de doi ani care ne permite să continuăm să cumpărăm petrol rusesc, dar după acea ne vom confrunta cu probleme din cauza creşterii tarifelor de tranzit prin Bosfor. De aceea, am început să discutăm reluarea proiectului oleoductului Burgas-Alexandroupolis şi prelungirea sa în nord până în porturile Varna şi Constanţa", a declarat Rosen Hristov, la o conferinţă pe energie organizată la Atena.

"Noi sprijinim acest proiect" a spus şi ministrul elen al Energiei, Kostas Skrekas, fără a oferi alte detalii.

Embargoul vizând petrolul rusesc a intrat luni în vigoare şi va perturba livrările de petrol ale Rusiei din portul Novorossiysk până în porturile de pe coasta de est a Mării Negre precum şi spre porturile Uniunii Europene. Rafinăriile de la Burgas şi Constanţa pot cumpăra în continuare petrol din Kazahstan şi Azerbaidjan. Însă aceste livrări nu sunt suficiente pentru acoperirea necesarului ţărilor din regiune, în special dacă sunt luate în calcul şi nevoile Ucrainei. Golul creat este acoperit de volume suplimentare din alte surse care sunt livrate în Marea Neagră via Strâmtoarea Bosfor.

Iniţial, ideea conductei petroliere Burgas-Alexandroupolis a fost lansată în 1993 ca o modalitate de a livra în direcţia nord-sud ţiţei din Marea Neagră până în Marea Mediterană şi dincolo.

"Problema o constituie întârzierile şi blocajele din Strâmtoarea Bosfor. Acestea pot fi depăşite foarte uşor cu un oleoduct", a spus Mike Myrianthis, un veteran din industria petrolieră din Grecia, care a fost implicat în acest proiect la acea dată. "Voiam să fim legaţi de un mare producător pentru aprovizionarea pe termen lung. La acea dată exista o relaţie foarte bună cu Rusia. Îmi aduc aminte că discutam deja despre o a doua conductă paralelă", a mai spus Myrianthis.

În anul 2007, Grecia, Bulgaria şi Rusia au semnat un acord politic privind construirea conductei petroliere Burgas - Alexandroupolis iar Rusia a promis că va furniza între 35.000 şi 50.000 de tone de petrol pe an pentru umplerea conductei.

Însă, în 2010, Bulgaria s-a retras din acest proiect, citând îngrijorările cu privire la impactul asupra mediului. O serie de surse din industria petrolieră au dezvăluit pentru Al Jazeera că opoziţia SUA faţă de dependenţa de petrolul rusesc a fost motivul pentru care proiectul a fost abandonat.

Însă dacă oleoductul ar fi folosit pentru livrarea de petrol în direcţia sud-nord Rusia nu ar beneficia iar ideea unei conducte petroliere care să ocolească Strâmtoarea Bosfor a devenit urgentă în contextul sancţiunilor occidentale impuse petrolului rusesc, şi care potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei ar urma să devină permanent.

În luna octombrie, Turcia a oferit un nou motiv pentru o conductă petrolieră Burgas-Alexandroupolis după ce a majorat, de cinci ori, până la patru dolari pentru o tonă de petrol, tarifele de tranzit pentru petroliere care trec prin Strâmtoarea Bosfor. Potrivit cotidianului Daily Sabah, Turcia intenţionează să continue să majoreze aceste tarife de tranzit. De asemenea, Turcia are propriul său plan pentru a decongestiona Strâmtoarea Bosfor. În 2011, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a propus un canal care să fie paralel cu Strâmtoarea Bosfor dar lucrările de construcţie nu au început încă.

Războiul din Ucraina a aruncat Grecia şi Turcia într-o competiţie geopolitică, în condiţiile în care portul grecesc Alexandroupolis a devenit un hub energetic care permite livrările de gaze spre Bulgaria prin Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB). În paralel, Turcia devine noua rută sudică a Rusiei. La o reuniune care a avut loc la Astana în luna octombrie, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a anunţat că este pregătit să construiască a patra conductă de gaze spre Turcia, care ar face din Turcia un hub de export pentru gazele ruseşti. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

Cotaţia barilului de ţiţei Brent creşte după plafonarea preţului la ţiţeiul rusesc

OPEC+ menţine cotele de producţie de petrol, înaintea intrării în vigoare a embargoului UE asupra petrolului rusesc

VIDEO Virgil Popescu: România a devenit independentă de ţiţeiul rusesc; embargoul nu ne va afecta