Comisia Europeană a propus noi norme pentru eliminarea risipei de ambalaje, stimularea reutilizării şi a reciclării
Comisia Europeană a propus, miercuri, noi norme la nivelul UE privind ambalajele, pentru a combate această sursă, în permanentă creştere, de deşeuri, precum şi frustrarea consumatorilor, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
În medie, fiecare european generează anual aproape 180 kg de deşeuri de ambalaje. Ambalajele sunt unul dintre principalele produse care utilizează materiale prime virgine, întrucât 40% din materialele plastice şi 50% din hârtia utilizată în UE sunt destinate ambalajelor. Dacă nu se vor lua măsuri, UE ar urma să înregistreze o creştere suplimentară cu 19% a deşeurilor de ambalaje până în 2030, iar pentru deşeurile de ambalaje din plastic - chiar o creştere de 46%.
Noile norme au scopul de a pune capăt acestei tendinţe. Pentru consumatori, normele vor asigura opţiuni de ambalare reutilizabile, vor elimina ambalajele superflue, vor limita excesul de ambalare şi vor furniza etichete clare în sprijinul unei reciclări corecte. Pentru industrie, normele vor crea noi oportunităţi de afaceri, în special pentru întreprinderile mai mici, vor reduce nevoia de materiale prime virgine, sporind capacitatea de reciclare a Europei şi reducând dependenţa Europei de resursele primare şi de furnizorii externi. Acestea vor plasa sectorul ambalajelor pe calea cea bună pentru a putea atinge neutralitatea climatică până în 2050.
De asemenea, Comisia aduce clarificări consumatorilor şi industriei cu privire la materialele plastice de origine biologică, compostabile şi biodegradabile: prin stabilirea aplicaţiilor pentru care astfel de materiale plastice sunt cu adevărat avantajoase pentru mediu şi a modului în care materialele respective ar trebui proiectate, eliminate şi reciclate.
"În fiecare zi producem o jumătate de kilogram de deşeuri de ambalaje pe persoană. Graţie noilor norme, propunem măsuri cruciale pentru ca ambalajele sustenabile să devină norma în UE. Vom crea condiţiile prielnice pentru ca principiile economiei circulare - reducerea, reutilizarea, reciclarea - să poată funcţiona cu adevărat. A dispune de ambalaje şi de bioplastice mai sustenabile înseamnă a dispune de noi oportunităţi de afaceri în tranziţia verde şi cea digitală, de inovare şi noi competenţe, de locuri de muncă la nivel local şi de economii pentru consumatori", a declarat comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevicius.
Propunerea de revizuire a legislaţiei UE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje are trei obiective principale. În primul rând, prevenirea generării de deşeuri de ambalaje: reducerea cantităţii acestora, impunerea unor restricţii privind ambalajele superflue şi promovarea soluţiilor de ambalare reutilizabile şi reîncărcabile. În al doilea rând, stimularea reciclării de înaltă calitate ("în circuit închis"): oferirea posibilităţii ca toate ambalajele de pe piaţa UE să devină reciclabile într-un mod viabil din punct de vedere economic până în 2030. Şi, în cele din urmă, reducerea nevoii de resurse naturale primare şi crearea unei pieţe funcţionale pentru materiile prime secundare, sporind utilizarea materialelor plastice reciclate în ambalaje prin intermediul unor obiective obligatorii.
Obiectivul principal este de a reduce deşeurile de ambalaje cu 1% pe cap de locuitor până în 2040 în fiecare stat membru, comparativ cu situaţia din 2018. Acest lucru ar duce la o scădere globală a deşeurilor în UE de circa 37%, în comparaţie cu scenariul în care nu s-ar modifica legislaţia. Aceasta se va întâmpla atât graţie reutilizării, cât şi graţie reciclării.
Pentru a încuraja reutilizarea sau reîncărcarea ambalajelor, care a scăzut brusc în ultimii 20 de ani, întreprinderile vor trebui să le ofere consumatorilor un anumit procent din produsele lor în ambalaje reutilizabile sau reîncărcabile, de exemplu băuturi şi mâncăruri la pachet sau livrări de produse prin comerţul electronic. De asemenea, va exista o anumită standardizare a formatelor ambalajelor şi o etichetare clară a ambalajelor reutilizabile.
Pentru a remedia tranşant problema ambalajelor superflue, anumite forme de ambalare vor fi interzise, de exemplu ambalajele de unică folosinţă pentru alimente şi băuturi atunci când sunt consumate în restaurante şi cafenele, ambalajele de unică folosinţă pentru fructe şi legume, sticlele de şampon în miniatură, precum şi alte ambalaje în miniatură din hoteluri.
Multe măsuri au scopul de a face ca ambalajele să devină complet reciclabile până în 2030. Printre măsurile respective se numără stabilirea unor criterii de proiectare pentru ambalaje; crearea unor sisteme-depozit obligatorii pentru sticlele din plastic şi dozele din aluminiu, precum şi clarificarea tipurilor de ambalaje care trebuie să fie compostabile, astfel încât consumatorii să le poată arunca în deşeurile biologice.
Vor exista, de asemenea, rate obligatorii de conţinut reciclat pe care producătorii trebuie să le includă în noile ambalaje din plastic. Acest lucru va contribui la transformarea plasticului reciclat într-o materie primă valoroasă - după cum o arată deja exemplul sticlelor PET în contextul Directivei privind materialele plastice de unică folosinţă.
Propunerea va disipa orice confuzie cu privire la sortarea ambalajelor în coşurile de reciclare. Fiecare ambalaj va purta o etichetă care să indice din ce material este fabricat şi în ce flux de deşeuri ar trebui să fie plasat. Containerele de colectare a deşeurilor vor purta aceleaşi etichete. Aceleaşi simboluri vor fi utilizate peste tot în UE.
Până în 2030, măsurile propuse ar urma să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de ambalaje la 43 de milioane de tone, comparativ cu 66 de milioane dacă legislaţia nu ar fi modificată - această reducere fiind echivalentă cu emisiile anuale ale Croaţiei. Utilizarea apei s-ar reduce cu 1,1 milioane m3. Costurile prejudiciilor aduse mediului pentru economie şi societate ar fi reduse cu 6,4 miliarde euro faţă de scenariul de referinţă pentru 2030.
Industriile ambalajelor de unică folosinţă vor trebui să investească într-o tranziţie, însă impactul global asupra economiei şi a creării de locuri de muncă în UE este pozitiv. Se preconizează că numai stimularea reutilizării va duce la crearea a peste 600.000 de locuri de muncă în sectorul reutilizării până în 2030, multe dintre acestea urmând a fi create în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii locale. Aşteptăm să vedem multe inovări în soluţiile de ambalare, astfel încât reducerea, reutilizarea şi reciclarea să devină accesibile. De asemenea, se preconizează că măsurile vor permite economisirea de bani: fiecare european ar putea economisi aproape 100 euro pe an, dacă întreprinderile transferă aceste economii în beneficiul consumatorilor.
Propunerea privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje va fi examinată acum de Parlamentul European şi de Consiliu, în cadrul procedurii legislative ordinare. AGERPRES/(AS - editor: Constantin Balaban, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Criza globală de motorină s-ar putea prelungi până în 2027, pe măsură ce depozitele se golesc
Este puțin probabil ca deficitul global de motorină, impulsionat de conflictele din Iran și Ucraina, să se atenueze înainte de 2027, ceea ce înseamnă că prețurile ridicate la combustibilul care afectează economiile din întreaga lume vor persista, consideră participanții de pe piață intervievați de Reuters. Războaiele din Iran
UE și Filipine au încheiat negocierile privind un acord de liber schimb
Uniunea Europeană și Filipine au convenit marți asupra unui 'acord substanțial' privind un tratat de liber schimb, ceea ce reprezintă un 'moment semnificativ', după cum a confirmat Manila, în perspectiva semnării oficiale care va avea loc în 2027, după mai mulți ani de negocieri, transmite AFP. Președinta Comisiei E
Producătorii de material rulant sunt optimiști în ceea ce privește viitorul trenurilor
Firmele care produc locomotive, garnituri de tren, tramvaie și echipamente feroviare se așteaptă la o creștere a pieței globale de 3,2% pe an până în 2031, a anunțat marți Uniunea Industriei Feroviare din Europa (Unife), cu ocazia deschiderii târgului InnoTrans de la Berlin, transmite AFP. Această prognoză ilustrează 'mom
Volkswagen va accelera programul de restructurare
Volkswagen va accelera programul de restructurare, a afirmat Thomas Schaefer, directorul general al mărcii VW, în condițiile în care zeci de mii de muncitori din întreaga Germanie protestează luni, cerând protejarea locurilor de muncă și a fabricilor, după ce producătorul auto a lansat un avertisment de profit care a oferit o nouă dovadă clară a decli
Banca Mondială și FMI sprijină modificarea cadrului privind sustenabilitatea datoriei
Comitetele executive ale Băncii Mondiale (BM) și Fondului Monetar Internațional (FMI) au aprobat reformele propuse cadrului comun de evaluare a datoriei țărilor cu venituri scăzute, pentru a reflecta mediul mai complex și mai riscant, au anunțat luni cele două instituții, transmite Reuters. Revizuirea comună, prima din 2017, recomandă modificări în c&aci
Consiliul Fiscal European: Excepțiile la noile norme fiscale ale UE pun în pericol credibilitatea
Autoritatea UE de supraveghere fiscală a criticat luni instituțiile UE pentru utilizarea unei libertăți de decizie și a unei flexibilități prea mari în aplicarea noile norme fiscale ale blocului comunitar, în condițiile în care pe plan global piețele de concentrează pe sustenabilitatea datoriei, pe fondul așteptărilor privind înăsprirea politicii mone
Autoritățile din Veneția analizează majorarea taxei pe turism la 30 de euro
Autoritățile din Veneția analizează extinderea taxei pe turism, aplicarea ei pentru o perioadă mai mare din an și majorarea la 30 de euro (34 de dolari) a taxei de intrare percepute turiștilor care vizitează timp de o zi celebra destinație italiană, a anunțat luni Michele Zuin, consilier pentru buget și fiscalitate în administrația orașului, transmite Reuters.
Bundesbank: Inflația rămâne ridicată, iar economia se va redresa în următoarele luni
Inflația în Germania ar urma să rămână la un nivel ridicat, pentru o anumită perioadă, din cauza costurilor mai ridicate la energie legate de conflictul din Iran și a reformei de anul viitor a sistemului de sănătate, a estimat luni Banca Centrală a Germaniei (Budensbak), transmite Reuters. Cea mai mare economie europeană și-a pierdut avântul
Adoptarea AI stimulează angajările, dar sunt favorizați cei care au experiență
Companiile care utilizează inteligența artificială (IA) creează mai multe locuri de muncă decât cele care nu utilizează AI, însă aceste creșteri favorizează net angajații cu experiență (senior) în detrimentul celor aflați la început de carieră (junior), arată rezultatele unui studiu care a vizat 41 de țări, transmite Bloomberg. În
Explozia prețului gazelor în Europa s-ar putea transfera mai rapid în inflație, susține BCE
Creșterile explozive ale prețului gazelor naturale sunt susceptibile să se reflecte mai rapid decât în trecut în inflația din zona euro, însă vor avea un impact mai redus asupra prețurilor energiei electrice, având în vedere creșterea producției de energie din surse regenerabile, a anunțat luni Banca Centrală Europeană (BCE) î
Europa se va confrunta cu un deficit de aprovizionare cu kerosen la final de an
Europa se va confrunta cu un deficit de combustibil pentru avioane în trimestrul al patrulea, în pofida faptului că apelează la furnizori îndepărtați, inclusiv Coreea de Sud, iar aceasta din urmă își majorează exporturile către Europa la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, potrivit analiștilor consultați de Reuters.
Vânzările mondiale de roboți umanoizi au ajuns la 7.000 de unități anul trecut
Aproximativ 7.000 de roboți umanoizi au fost vânduți anul trecut în întreaga lume, pentru a fi utilizați în sectorul industrial și în domeniul serviciilor profesionale, potrivit datelor centralizate de Federația Internațională de Robotică (IFR), informează Reuters. Acest număr relativ mic contrastează cu previziun
BTA: Peste 75% din ambalajele din sticlă introduse pe piața bulgară au fost colectate și reciclate în 2025
Peste 75% din ambalajele din sticlă introduse pe piața din Bulgaria au fost colectate și reciclate în 2025, a declarat Georgi Slavchev, reprezentant al Ecobulpack Bulgaria, pentru agenția BTA, în cadrul forumului 'Către un plan de acțiune pentru închiderea ciclului sticlei în Bulgaria', care a avut loc miercuri la Sofia. Slavche
Economia Iranului s-a contractat cu 10% după izbucnirea războiului, arată datele oficiale
Economia iraniană s-a contractat cu 10,1% în primul trimestru al anului persan (perioada cuprinsă între lunile martie și mai 2026) față de aceeași perioadă a anului trecut, în contextul războiului lansat de Statele Unite în urmă cu aproape șapte luni, arată datele oficiale publicate duminică, transmite EFE. Centrul de Statistică din Ira
Prețul electricității cu livrare la iarnă în Europa a înregistrat cel mai puternic avans de după criză energetică
Pe măsură ce Europa se apropie de sezonul de iarnă, piețele de energie electrică transmit cel mai puternic semnal de alarmă de după criza energetică din 2022, transmite Bloomberg. În Germania, cea mai mare economie a regiunii, energia angro cu livrare în luna ianuarie se tranzacționează la peste 180 euro pe megawatt-oră la European Energy Exchange,














