Italia a aprobat joi un pachet de măsuri în valoare de nouă miliarde de euro (8,96 miliarde de dolari) pentru a atenua impactul preţurilor ridicate ale energiei, a majora producţia de gaze şi a menţine stocurile înaintea iernii, transmite Reuters.

Măsurile vor duce la adâncirea deficitului bugetar anul acesta la 5,6% din PIB, de la un nivel estimat la 5,1% din PIB, conform Documentului economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia în perioada 2021-2024, publicat săptămâna trecută de Trezoreria Italiei.

Este primul act legislativ economic aprobat de noul Guvern de dreapta condus de Giorgia Meloni, după o şedinţă care a durat două ore.

Trezoreria a informat că peste o treime din sumă va fi folosită pentru extinderea până la finalul anului a scutirilor de taxe şi subvenţiilor acordate firmelor mari consumatoare de energie şi gospodăriilor vulnerabile. Aceste măsuri fuseseră introduse de precedentul Guvern şi sunt finanţate până în noiembrie. De asemenea, reducerea accizelor la benzină, care ar urma să expire în 18 noiembrie, va fi de asemenea extinsă până la 31 decembrie.

Noile măsuri prevăd ca firmele să poată achita facturile la energie în maxim 36 de tranşe, conform schemei care include garanţii de stat în cazul intrării în incapacitate de plată. Garanţiile sunt furnizate de societatea italiană de asigurare de credite SACE, cu condiţia ca firmele beneficiare să nu plătească dividende sau să nu răscumpere acţiuni, a precizat Trezoreria.

De asemenea, statul va renunţa la impozitarea veniturilor suplimentare plătite angajaţilor, pentru a-i ajuta să facă faţă creşterii preţurilor energiei, nivelul maxim stabilit fiind de 3.000 euro per angajat.

În domeniul securităţii energetice, vor fi alocate patru miliarde de euro pentru a majora capacităţile de stocare a gazelor înaintea iernii, permiţând companiei de stat GSE să păstreze unele stocuri strategice achiziţionate în semestrul doi din 2022. Conform planului precedent, autorităţile de la Roma au alocat GSE patru miliarde de euro să cumpere gaze şi apoi să-l vândă firmelor înainte de finalul acestui an, rambursând veniturile Trezoreriei. În urma declinului preţului gazelor, Guvernul spune acum că GSE poate menţine volumele de gaze din depozitele sale şi să le vândă până la 31 martie 2023.

În plus, pentru a dubla producţia de gaze a Italiei la şase miliarde metri cubi (bcm) pe an, Executivul va extinde concesiunile de forare pentru gaze naturale din largul Mării Adriatice.

Autorităţile italiene au decis să majoreze din 2023 plafonul pentru plăţile care pot fi efectuate în numerar, de la 1.000 de euro până la 5.000 de euro. Majorarea plafonului pentru plăţile în numerar constituie una dintre promisiunile din campania electorală a coaliţiei guvernamentale conduse de premierul Giorgia Meloni, care a ajuns la putere în urma alegerilor generale din 25 septembrie.

Evaziunea fiscală este o problemă cronică în Italia, unde, potrivit datelor Trezoreriei, evaziunea se ridică la peste 100 de miliarde de euro pe an.

Plăţile cu numerar sunt mai greu de urmărit decât plăţile electronice, astfel încât este mai probabil să fie utilizate în scopuri ilicite. Cu toate acestea, obligarea oamenilor să folosească cărţile de credit pentru achiziţii importante este o măsură nepopulară în unele segmente de populaţie, din motive ce ţin de libertate şi viaţa privată.

Pe parcusul ultimilor 30 de ani, plafonul cu privire la plăţile cu numerar a fost progresiv scăzut, chiar dacă a atins un vârf de 12.500 de euro în perioada celor două guverne conduse de Silvio Berlusconi, al cărui partid, Forza Italia, face acum parte din coaliţia condusă de Giorgia Meloni. Înainte de venirea la putere a Guvernului Meloni acest plafon urma să fie coborât până la 1.000 de euro, începând de la 1 ianuarie 2023, de la 2.000 de euro în prezent.

În Europa, Grecia este cea mai strictă când vine vorba de plăţile cu numerar, cu un plafon de 500 de euro, în timp ce acelaşi plafon este stabilit la 10.000 de euro în Malta, Cehia sau Croaţia.AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)