Italia, a treia economie a zonei euro, va aproba joi un pachet de măsuri în valoare de peste nouă miliarde de euro (8,96 miliarde de dolari) pentru a reduce preţurile energiei, a majora producţia de gaze şi a menţine stocurile înaintea iernii, au declarat pentru Reuters doi oficiali guvernamentali.

Conform Documentului economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia în perioada 2021-2024, publicat săptămâna trecută de Trezoreria Italiei, deficitul bugetar ar urma să se situeze anul acesta la 5,1% din PIB. După introducerea noilor măsuri de stimulare, deficitul bugetar va ajunge anul acesta la 5,6% din PIB.

Mai mult de jumătate din bani vor fi folosiţi pentru extinderea până la finalul anului a scutirilor de taxe şi a subvenţiilor acordate firmelor mari consumatoare de energie şi gospodăriilor vulnerabile. Aceste măsuri fuseseră introduse de precedentul Guvern şi sunt finanţate până în noiembrie.

De asemenea, reducerea accizelor la benzină, care ar urma să expire în 18 noiembrie, va fi extinsă până la 31 decembrie, susţin oficialii.

În domeniul securităţii energetice, vor fi alocate patru miliarde de euro pentru a majora capacităţile de stocare a gazelor înaintea iernii, permiţând companiei de stat GSE să păstreze unele stocuri strategice achiziţionate în semestrul doi din 2022.

Conform planului precedent, autorităţile de la Roma au alocat GSE patru miliarde de euro să cumpere gaze şi apoi să-l vândă firmelor înainte de finalul acestui an, rambursând veniturile Trezoreriei. În urma declinului preţului gazelor, Guvernul spune acum că GSE poate menţine volumele de gaze din depozitele sale şi să achite împrumutul în 2023.

De asemenea, Executivul va extinde concesiunile de forare pentru gaze naturale din largul Mării Adriatice, urmând să fie extrasă o cantitate de până la 15 miliarde metri cubi de gaze pe o perioadă de zece ani.

Guvernul intenţionează să continue şi în 2023 politicile expansioniste, având ca obiectiv un deficit bugetar de 4,5% din PIB, faţă de un nivel de 3,4% din PIB previzionat în septembrie. Deficitul ar urma să scadă la 3% din PIB în 2025.

Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB. AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)